Comisia Europeană propune o zi de muncă la distanță și reducerea costurilor transportului în comun pentru a atenua efectele crizei energetice cauzate de conflictul din jurul Iranului, scrie El Pais, care citează un proiect al Bruxelles-ului. Se menționează că conflictul a costat europenii peste 22 de miliarde de euro sub formă de cheltuieli suplimentare pentru importul de combustibil, anunță mediafax.ro.

De asemenea, printre măsurile posibile ale Comisiei Europene se numără închiderea clădirilor publice, acolo unde este posibil.

Europa încearcă să atenueze impactul asupra facturilor la electricitate, gaze și combustibili al războiului lansat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului și al închiderii Strâmtorii Ormuz, prin care până de curând trecea 20% din comerțul global cu petrol și gaze lichefiate.

Pentru a atenua impactul conflictului asupra cetățenilor, Comisia propune ca statele membre să implementeze măsuri imediate de sprijin pentru gospodăriile, sectoarele și industriile vulnerabile. Bruxelles-ul propune soluții urgente, cum ar fi impunerea a cel puțin unei zile de telemuncă pe săptămână în companii, închiderea clădirilor publice ori de câte ori este posibil și reducerea tarifelor de transport public sau chiar gratuitatea acestuia pentru anumite grupuri, conform proiectului de pachet de măsuri finalizat de Comisie și obținut de EL PAÍS.

Deși creșterea prețurilor este o consecință directă a conflictului, nu există o amenințare imediată la adresa securității aprovizionării, deși situația este tensionată pentru unii combustibili, notează Comisia Europeană.

În acest sens, Bruxelles-ul deschide ușa pentru a permite acordarea de ajutoare publice pentru compensarea sectoarelor agricol și de distribuție, cu un sprijin de până la 50% din prețul suplimentar al combustibilului și îngrășămintelor până la sfârșitul anului, conform proiectului de document, care este încă supus modificărilor.

Bruxelles-ul atrage atenția asupra faptului că gazele și petrolul continuă să domine încălzirea, industria și transporturile, lăsând gospodăriile și întreprinderile europene – în special IMM-urile și industriile mari consumatoare de energie – expuse fluctuațiilor bruște ale prețurilor la nivel global.

Prin urmare, prețurile energiei în UE au crescut în urma războiului comercial, în timp ce perturbările comerciale încetinesc lanțurile de aprovizionare, avertizează experții Comisiei Europene.

Bruxelles-ul propune ca statele membre să introducă stimulente fiscale și sprijin financiar – inclusiv locuințe sociale pentru gospodăriile vulnerabile – pentru implementarea rapidă a pompelor de căldură, a bateriilor reîncărcabile, a panourilor fotovoltaice și a ferestrelor de înaltă performanță.

De asemenea, se propune implementarea unor tarife sociale și a unor subvenții suplimentare pentru a înlocui rapid cazanele pe combustibili fosili.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Comisia Europeană #criza energetică #masuri

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.