Fostul membru al Comisiei pre-vetting Herman vor Hebel trece în Comisia pentru evaluarea procurorilor. Subiectul a fost discutat la ședința Comisiei juridice numiri și imunități din Parlament, potrivit deputatului „Partidului Nostru”, Alexandr Berlinschi.

Conform parlamentarului, membrii Comisiei au oferit undă verde pentru numirea funcționarului, după ce au examinat 6 candidaturi propuse de partenerii de dezvoltare.

„Majoritatea PAS a decis să promoveze anume candidatura lui von Hebel, în detrimentul altor candidați cu experiență directă în urmărire penală, anticorupție și conducere instituțională în sistemele judiciare europene. Situația ridică semne de întrebare privind rotația acelorași persoane în procese-cheie ale reformei justiției și lipsa unei competiții reale”, afirmă Berlinschi.

Comisia de evaluare a procurorilor este formată din 9 membri, numiți cu votul a 3/5 din deputați. Așadar, pentru acordarea mandatului sunt necesare 61 de voturi în Parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe agenda ședinței Comisiei juridice numiri și imunități, desfășurată în dimineața de 25 ianuarie, se numără subiectul. Redacția Realitatea a solicitat președintei Comisiei, deputatei PAS Veronica Roșca, să confirme sau să infirme declarațiile privind numirea lui von Hebel. Până la ora publicării știrii nu am primit un răspuns de la parlamentară.

Herman von Hebel a ajuns în centrul unui scandal, după ce presa a scris despre reforma ReVision, pe care Hebel a realizat-o la Haga. Acolo, 120 de angajați ai Curții au fost rugați să-și părăsească funcțiile, oferindu-se în schimb o compensație sau posibilitatea de a aplica pentru un alt post. Potrivit presei străine, Tribunalul Administrativ al Organizației Internaționale a Muncii (OIM) a declarat ilegală o parte a reforma și a dispus, de asemenea, să se plătească despăgubiri în valoare de 660.000 de euro persoanelor vizate.

#comisie #evaluare #Herman von Hebel #parlament #procurori

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.