Trei dintre cele patru persoane au fost aduse astăzi, 25 februarie, în fața magistraților din orașul Bălți. Printre acestea se află, potrivit TVN.md, și directorul firmei SRL „Foremcons”. Acestea sunt bănuite în dosarul de corupție privind proiectul „Satul European”.

Bănuiții și-au acoperit fețele pentru a nu fi filmați și nu au făcut declarații jurnaliștilor.

Sursa: TVN.md

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că marți, 24 februarie, a fost reținut și un angajat al Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM). Acesta este suspectat că ar fi pretins și acceptat 3.000 de euro pentru mușamalizarea unui incident de muncă, soldat cu prejudicierea unui salariat.

În prezent, cinci persoane (administratorul și angajații unui operator economic) au statut de învinuit, iar trei persoane (un angajat al Inspectoratului de Stat al Muncii și doi primari) au statut de bănuit.

Descinderile au avut loc luni, 23 februarie, și au fost efectuate în mai multe primării din centrul, nordul și sudul țării, precum și la sediul unui operator economic. Acțiunile au făcut parte dintr-un dosar privind delapidarea fondurilor naționale și europene în proporții deosebit de mari destinate proiectelor de infrastructură.

AUDIO Dosarul de corupție în cadrul proiectului ”Satul European”: Cinci persoane reținute

#Balti #coruptie #magistrati #persoane incatusate #proiectul „Satul European”

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.