Compania aeriană „HiSky Europe” riscă să intre în insolvabilitate la solicitarea unei agenții de turism de peste Prut, aflată și ea în proces de insolvență. Iulian Scorpan, administratorul companiei, dă asigurări că această situație nu va afecta orarul zborurilor și nu va conduce la o eventuală anulare a acestora, transmite Jurnal.md.

Pe 11 martie, agenția de turism „Bonjour Internațional Tour” din România a depus o cerere de intentare a procedurii de insolvabilitate împotriva „HiSky Europe”, care urmează să fie examinată de Tribunalul București. Prima ședință a instanței a fost stabilită pentru 4 iunie. Menționăm că însăși agenția „Bonjour Internațional Tour” se află în insolvență, după ce a fost implicată în mai multe scandaluri cu clienții săi.

„HiSky Europe” a fost înregistrată în 2020 la București și are aceeași conducere și același logo ca și SRL-ul „HiSky”, înregistrat în 2019 la Chișinău. Cele două companii, administrate de către Iulian Scorpan, fost director la „AIR Moldova”, operează zboruri din Chișinău, București și Cluj-Napoca către peste 20 de destinații din România și Europa.

Solicitat de sursa citată, Iulian Scorpan a declarat că nu există temeiuri de îngrijorare pentru pasagerii curselor „HiSky”, în urma cererii depuse de „Bonjour Internațional Tour” la Tribunalul București.

„Oricine are careva pretenții la un agent economic ar putea proceda la fel. Compania dată are o datorie față de noi și am ajuns cu ei în judecată, unde am câștigat irevocabil. Acum ei pur și simplu vor să tragă din timp. Dar această situație nu poate nicidecum să conducă la anularea zborurilor noastre”, a precizat Scorpan.

Pentru anul 2022, „HySky Europe” a raportat venituri de 397,8 milioane de lei românești (aproape 80 de milioane de euro), iar „HiSky” – de peste 714 milioane de lei moldovenești. Conform site-ului oficial al operatorului aerian, două din cele șapte avioane ale companiei sunt Airbus 321neo LR, fabricate în 2023. Costul unui astfel de avion depășește suma de 100 de milioane de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Hisky #insolventa

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.