De aproape 20 de ani în Uniunea Europeană și sub umbrela NATO. Este vorba de Estonia, care a devenit mai prosperă și mai sigură în tot acest timp. Republica Moldova îi poate urma exemplul și poate prelua din experiența acestei țări, a declarat președintele estonian, Alar Karis, într-o discuție cu jurnaliștii de la Chișinău, transmite postul public de televiziune.

„Ca membru al Uniunii Europene, avem mulți prieteni. Primim, desigur, resurse de la UE. La fel, suntem membri NATO și asta ne ajută, dacă este nevoie. Dar cel mai important este că suntem uniți, mai ales în această perioadă dificilă când este război în Ucraina. Avem o politică externă comună, aceasta este și o obligație. Fiecare țară are diferențele sale, desigur, și, deși suntem în Uniunea Europeană, avem încă diferențe și trebuie să ne apărăm opiniile în fața Parlamentului European, în fața Comisiei Europene”, a declarat președintele Estoniei, Alar Karis.

Estonia a încheiat negocierile cu UE în decembrie 2002, apoi a fost organizat un referendum pentru a permite cetățenilor estonieni să-și exprime opinia cu privire la rezultatul negocierilor.

„Am avut referendumul nostru. Au fost 50 de procente „pentru”și 50 „împotrivă”. Dar președintele nostru din acea perioadă a călătorit mult, a explicat importanța Uniunii Europene și oamenii au ales aderarea la Uniunea Europeană. Ne bucurăm de acest lucru”, a mai adăugat liderul de la Tallinn.

Acest lucru este valabil și în cazul referendumului privind dezideratul european în Republica Moldova, susține președintele Estoniei. Oamenilor trebuie să li se explice beneficiile aderării.

„Trebuie să convingi oamenii, trebuie să aduci argumente, trebuie să oferi exemplul altor țări, inclusiv Estonia. Este o muncă continuă pentru politicieni să explice. Dacă este voință în acest sens, deja 50% este un rezultat foarte bun. Republica Moldova poate învăța de la noi, sunt o serie de lucruri. Este o călătorie lungă, cu urcușuri și coborâșuri, dar dacă simțiți că doriți să deveniți membru al Uniunii Europene, veți deveni membru al Uniunii Europene”, a specificat Alar Karis.

UE a transformat Estonia într-o țară mai prosperă și mai sigură, spun cetățenii.

Estonia este membră a Uniunii Europene de aproximativ 20 de ani. Impactul aderării Estoniei la UE a fost semnificativ. PIB-ul țării a crescut de peste patru ori, rata șomajului a scăzut de la 13% la 5%, salariile medii au crescut de peste trei ori. Mai mult, țara a devenit un lider în domeniul digitalizării. În toți acești ani, Estonia a beneficiat de o creștere a influenței sale pe scena internațională. Relațiile diplomatice cu Republica Moldova au fost stabilite în 1991. Estonia este un partener important în aspirația noastră de integrare europeană și ne oferă asistență în implementarea reformelor democratice și economice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Estonia #jurnaliști #presedinte

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.