Creştinii ortodocşi din toată lumea marchează astăzi minunea Învierii Domnului. Paștele este cea mai veche şi cea mai însemnată sărbătoare a creştinătății, celebrată în duminica imediat următoare primei luni pline de după echinocțiul de primăvară.
După o perioadă de post de 40 de zile, în care s-au apropiat de cele sfinte, creștinii ortodocși și greco-catolicii celebrează sărbătoarea luminii și a bucuriei, a curățirii sufletești și trupești.
Toată noaptea, oamenii au stat la Slujba Învierii şi au aşteptat să le fie sfinţite bucatele pentru masa de Paşte: pasca, ouăle roşii – nuanță care reprezintă sângele Mântuitorului, carnea de miel, precum şi alte bunătăţi.
Tradiţia spune că în dimineaţa Paştelui, până a gusta din bucate, creştinii trebuie să mănânce sfinţit. Înainte de a se așeza la masa de sărbătoare, credincioșii trebuie să se spele pe un obraz cu un ou roșu, iar pe celălalt obraz – cu un ou alb, ca să fie puternici și curați sufletește. Se mai spală și cu monede, ca să fie plini de bani tot anul.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Numele sărbătorii derivă din cuvântul ebraic „pesah”, care înseamnă „trecere” – trecerea evreilor peste Marea Roșie către tărâmul făgăduinței, dar și trecerea la un nou sezon, către un nou început.
De Paşte, spun preoţii, nimeni nu trebuie să fie trist, nimeni nu trebuie să plângă,bucuria fiind sentimentul predominant în zilele de Paşte.
Se spune că dacă în ziua de Paște va ploua, anul va fi unul roditor. Multe superstiții din ziua de Paște sunt legate de noul an agricol care tocmai începe, în zonele rurale.
