Părinții unui băiețel de șase ani din Adelaide, Australia, sunt acuzați că au falsificat diagnosticul de cancer al copilului și au primit donații de 60.000 de dolari pentru un tratament fals. Poliția susține că „schema vicleană și crudă” a cauzat daune psihologice grave copilului și a surorii sale. „I-au ras capul și sprâncenele și l-au pus în scaun cu rotile, cu bandaje, pentru a imita tratamentele de radioterapie”.

Cazul a fost raportat la poliție la data de 26 noiembrie, iar Secția de Investigație a Copiilor și Familiei din Districtul Vestic a colaborat cu Departamentul pentru Protecția Copilului, școala băiatului și Serviciile de Protecție a Copilului. Comisarul adjunct John DeCandia a declarat că au fost efectuate evaluări zilnice de risc pentru a asigura siguranța imediată a băiatului și a celeilalte fetițe a cuplului, cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 ani. Și-au tuns copilul de șase ani, i-au ras sprâncenele și l-au pus într-un scaun cu rotile, cu bandaje, pentru a imita tratamentele de radioterapie.

„Investigația noastră a confirmat că băiatul nu are nevoie de tratament medical. Credem că această boală falsă cauzează daune psihologice semnificative și grave asupra copilului și surorii sale”, a adăugat DeCandia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Copiii au fost luați din custodia părinților și sunt îngrijiți temporar de o rudă. Va fi nevoie de suport constant pentru băiețel, deoarece să crezi că ai cancer și că nu ești un copil sănătos poate fi devastator. Bărbatul și femeia au fost refuzați de către poliție pentru eliberare pe cauțiune și urmează să se prezinte vineri după-amiază la tribunalul din Port Adelaide.

#Australia #cancer #copil #frauda #politie

După votul din Guvern, premierul Vasile Tofan a venit marți, 22 septembrie, în Parlamentul Republicii Moldova pentru a cere instituirea stării de urgență în sectorul energetic și hidrologic pentru 60 de zile începând cu data de 26 septembrie.

„Acum două luni eram în acest parlament, la această tribună și vă rugam să ne dați un vot de încredere. Astăzi este a doua oară când sunt aici, mi-aș fi dorit să fiu în alte circumstanțe, dar și astăzi venim aici pentru a cere un vot de încredere, pentru a susține propunerea de a declara pentru 60 de zile starea de urgență în sectoarele energetic și hidrologică”.

„Prefer să venim astăzi în Parlament, să explicăm transparent riscurile și să fim pregătiți, decât să ajungem în ianuarie într-o situație în care avem nevoie de aceste instrumente și nu le avem la dispoziție. Sper ca peste 60 de zile să putem spune că multe dintre aceste instrumente – ideal toate, nici nu a fost nevoie să fie folosite. Asta ar fi rezultatul cel mai bun. Dar pregătirea pentru o criză nu începe atunci când se stinge lumina, se oprește pompa sau dispare motorina de la stație. Începe atunci când criza nu a lovit încă în plină forță – începe astăzi. De aceea, Guvernul solicită sprijinul Parlamentului pentru declararea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic”, mai explică premierul Tofan.

Urmăriți ședința Parlamentului în direct pe RLIVE.MD sau Realitatea TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, șefa statului a declarat anterior că Republica Moldova se confruntă cu riscuri atât în ceea ce privește aprovizionarea cu energie, cât și situația resurselor de apă. Potrivit Maiei Sandu, țara este puternic dependentă de importuri, iar pe piețele internaționale au crescut prețurile și au apărut probleme de aprovizionare.

Prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro pentru un MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.

Maia Sandu a menționat și perturbările rutelor internaționale de transport al gazelor lichefiate, inclusiv situația din strâmtorile Hormuz și Bab al-Mandab, precum și atacurile asupra infrastructurii petroliere din regiune.

O altă problemă este situația hidrologică. Potrivit președintei, aportul de apă în lacul de acumulare Novodnestrovsk a ajuns la un nivel foarte scăzut. În perioada 1–20 septembrie, debitul de intrare a fost, în medie, de 23 de metri cubi pe secundă, față de aproximativ 100–120 de metri cubi pe secundă în mod obișnuit pentru această perioadă.

În același timp, Republica Moldova și-a majorat capacitatea de producere a energiei din surse regenerabile. Potrivit șefei statului, ponderea acesteia în consumul total a crescut de la 3% la aproximativ 22%, iar capacitatea de stocare a ajuns la 210 MWh. Pentru acoperirea orelor de vârf ar fi necesară însă o capacitate de 600–1.000 MWh.

În urma ședinței CNS, autoritățile au stabilit mai multe măsuri pentru pregătirea sezonului rece. Printre acestea se numără elaborarea unor planuri pentru diferite scenarii de criză, asigurarea capacităților de import și a unor rute alternative pentru energia electrică, precum și utilizarea, în regim de urgență, a interconexiunilor de 110 kV cu România.

De asemenea, autoritățile vor urmări maximizarea capacității comerciale la frontiera dintre România și Republica Moldova și vor crea rezerve de echipamente și piese de schimb pentru intervenții în cazul unor avarii. Sunt prevăzute și asigurarea stocurilor necesare de gaze, precum și constituirea treptată a unor stocuri de urgență de produse petroliere.

În prezent, în Republica Moldova este instituită stare de alertă în sectorul energetic și în domeniul hidrologic. Măsura a fost prelungită recent cu 30 de zile, pe fondul riscurilor energetice și al secetei.

Pentru sezonul rece 2026–2027, Guvernul a aprobat anterior un plan care include 52 de măsuri și scenarii pentru asigurarea continuității aprovizionării cu energie electrică, gaze, energie termică și produse petroliere.