Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Vino să trăiești magia sărbătorilor cu „Poveste de Crăciun” la Teatrul Național „Eugène Ionesco”!

13 Dec. 2024, 14:39
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
13 Dec. 2024, 14:39 // Actualitate //  Realitatea.md

Pe 15 decembrie 2023, la Teatrul Național „Eugène Ionesco” din Chișinău, a avut loc premiera spectacolului „Poveste de Crăciun”, o adaptare scenică captivantă a celebrei nuvele scrise de Charles Dickens, realizată sub îndrumarea regizorului Sergiu Chiriac. Spectacolul pune în lumină asemenea teme precum altruismul, dragostea, compasiunea și iertarea, subliniind victoria acestora asupra egoismului și avariției.

În centrul poveștii se află Ebenezer Scrooge, un om de afaceri zgârcit și obsedat de profit. În pragul sărbătorilor de Crăciun, Scrooge este vizitat de trei Spirite ale Crăciunului care îi revelează trecutul, prezentul și un viitor sumbru, așteptându-l în cazul în care nu renunță la avariție și lipsa de empatie. Prin intermediul acestor Spirite, el descoperă suferințele oamenilor din jurul său și conștientizează povara păcatelor sale.

Transformarea interioară a lui Scrooge devine evidentă în timpul spectacolului. El își cere iertare și oferă sprijin celor aflați în nevoie, eliberându-se de cătușele sufocante ale avuției. Mesajul profund al piesei constă în recuperarea armoniei, bucuriei simple de a trăi și în aprecierea fiecărui moment al vieții. În noaptea de Crăciun, Scrooge devine un simbol al schimbării pozitive, al iertării și generozității.

Echipa artistică, sub îndrumarea lui Sergiu Chiriac, a contribuit la realizarea unei atmosfere magice, iar talentul actorilor, precum Stanislav Cotrobai în rolul lui Scrooge, a adus la viață personajele îndrăgite ale poveștii. De asemenea, contribuția notabilă a echipei tehnice, condusă de Angela Lungu, Cristian Patraș și Vadim Eremia, a adăugat un plus de valoare spectacolului.

„Poveste de Crăciun” devine astfel un dar neprețuit pentru cei care cred în forța binelui, în miracolele vieții și în frumusețea inimii umane. Această adaptare scenică reînvie spiritul epocii victoriene din opera lui Dickens și oferă publicului o experiență teatrală memorabilă, în care binele triumfă în mod spectaculos asupra răului.

  • Regia / adaptarea scenică – Serghei Chiriac
  • Durata spectacolului: 90 de minute
  • Locație: Teatrul Național „Eugène Ionesco”

Spectacolul se va juca pe data de:

  • 14 decembrie (sâmbătă), ora: 14:00
  • 14 decembrie (sâmbătă), ora: 18:30
  • 15 decembrie (duminică), ora 14:00
  • 15 decembrie (duminică), ora 17:30
  • 21 decembrie (sâmbătă), ora: 18:30
  • 22 decembrie (duminică), ora: 14:00
  • 22 decembrie (duminică), ora: 17:30

Informații despre bilete aflați la casa teatrului (telefon: (022) 233 833 / 079 233 833) sau pe iTicket.md.

Vă așteptăm la Teatrul Național „Eugène Ionesco” – teatrul care te iubește!

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.