Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

Iarna începe în forță, cu ger și zăpezi în Europa. La Niña și Vortexul Polar dau peste cap prognozele pentru decembrie

20 Nov. 2025, 11:38
 // Categoria: Meteo // Autor:  Realitatea.md
20 Nov. 2025, 11:38 // Meteo //  Realitatea.md

Iarna 2025/2026 ar putea debuta cu temperaturi mai scăzute decât se anticipa inițial, arată cele mai recente analize meteorologice citate de severe-weather.eu. Primele episoade de frig accentuat și ninsori sunt posibile încă de la începutul lunii decembrie, pe fondul unei combinații rare de factori climatici: o La Niña slabă și un potențial eveniment de Încălzire Stratosferică Bruscă (SSW), care ar putea slăbi semnificativ sau chiar destabiliza Vortexul Polar.

La Niña, aflată în prezent într-o fază rece de intensitate redusă spre moderată, favorizează deplasarea maselor de aer arctic către emisfera nordică. Pentru Europa, acest lucru se manifestă de regulă prin temperaturi mai scăzute și condiții prielnice pentru ninsori în nordul și centrul continentului.

Potrivit presei de peste Prut, cel mai important factor rămâne însă comportamentul Vortexului Polar. Modelele din noiembrie indică o încălzire stratosferică masivă – un fenomen rar atât de timpuriu. În ultimele șapte decenii, situații similare au fost consemnate doar în 1958, 1968 și 2000, fiecare dintre acestea fiind urmate de luni decembrie deosebit de reci în nordul și centrul Europei.

Pentru decembrie, scenariile actuale indică un regim de presiune ridicată în nordul Europei și presiune scăzută în regiunile centrale și sudice, ceea ce favorizează pătrunderea aerului rece dinspre nord-est. Temperaturile ar putea fi normale sau ușor sub medie în vestul și centrul continentului, cu episoade de ninsoare care ar putea avansa treptat spre sud.

În ianuarie, modelul ECMWF sugerează o schimbare parțială a circulației atmosferice: presiunea ar putea crește în vestul și centrul Europei, ceea ce ar duce la un climat mai blând în apropierea Atlanticului. În schimb, în centrul și estul continentului, inclusiv în Republica Moldova, ar putea apărea intervale reci, generate de transportul de aer polar scandinav.

Precipitațiile sunt prognozate ca fiind sub medie în multe zone europene, ceea ce înseamnă o lună mai uscată și cu ninsori mai puține decât în decembrie, dar cu posibilitatea unor episoade reci punctuale.

Ultima parte a iernii ar putea arăta diferit. Modelele indică presiune ridicată pe mare parte din continent și temperaturi peste normal, deși nu neobișnuit de ridicate. Această evoluție ar putea marca o regenerare a Vortexului Polar, reducând transporturile de aer rece către sud. Totuși, februarie ar putea avea variații considerabile de temperatură, fie un start rece urmat de o încălzire treptată, fie invers.

În ansamblu, iarna 2025/2026 are șanse mari să fie mai rece decât sugerau primele prognoze sezoniere, în special în prima parte. Dacă tendințele actuale se confirmă, Europa, inclusiv Republica Moldova, ar putea avea parte de un debut de sezon cu adevărat hibernal, după mai mulți ani cu începuturi de iarnă neobișnuit de blânde.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 13:40 // Slider //  Daniela Baranovschi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!