Oleg Ozerov a primit notă de protest, după ce o dronă a survolat spațiul aerian al Republicii Moldova în noaptea de marți spre miercuri. Ambasadorul agreat al Rusiei susține că nu ar exista dovezi care să confirme atât proveniența aparatului de zbor, cât și existența lui în general.

În același timp, șeful misiunii diplomatice a Rusiei a insinuat că trebuia convocat ambasadorul ucrainean Paun Rohovei, deoarece drona a pătruns în Moldova din țara vecină.

„Ne întrebăm de ce a fost invitat ambasadorul rus și nu cel ucrainean, deoarece drona provenea de pe teritoriul ucrainean. Acesta este primul punct. (…) Nici măcar nu există drona. A fost doar zumzăit. (…) Credem că nu există vreun temei pentru acuzații împotriva Federației Ruse, dacă nu sunt dovezi, în afară de bâzâitul dronei”, a spus Ozerov, după convocarea la Ministerul Afacerilor Externe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În noaptea de 19 spre 20 noiembrie, în timpul atacurilor rusești împotriva Ucrainei, Poliția de Frontieră a anunțat că spațiul aerian al Moldovei a fost survolat de drun aparat de zbor neidentificat, asemănător unei drone. Ulterior, informația a fost confirmată și de Ministerul Apărării, militarii precizând că sistemele de monitorizare nu au detectat-o din cauza altitudinii mici de zbor.

Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că îl convoacă pe ambasadorul agreat al Rusiei, urmare a incidentului.

„Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat astăzi pe ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, în legătură cu incidentul din noaptea de 19 noiembrie, când spațiul aerian al Republicii Moldova a fost survolat ilegal de o dronă. Ambasadorului i-a fost transmis protestul ferm al părții moldovenești față de această încălcare gravă a suveranității naționale și față de riscurile create pentru securitatea cetățenilor. MAE reiterează apelul către Federația Rusă de a evita orice acțiuni ce pot periclita securitatea Republicii Moldova și de a respecta strict suveranitatea și integritatea teritorială a țării noastre”, au transmis diplomații moldoveni, după discuțiile cu Ozerov.

Ucraina și România: Drone militare au intrat noaptea în spațiul aerian al Republicii Moldova

#ambasador #dronă rusească #Moldova #notă de protest #Ozerov

Kaja Kallas, șefa diplomației europene, susține că Uniunea Europeană ar trebui să interzică comerțul cu așezările israeliene din Cisiordania.

O interdicție la nivelul UE privind comerțul cu așezările israeliene ilegale ar reprezenta o „poziție de principiu” pe care ar trebui să o adopte Uniunea, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației UE, comparând așezările ilegale din Cisiordania cu ocupația Crimeei de către Rusia, potrivit POLITICO, relatează Mediafax.

„Dacă luăm exemplul ocupării Crimeei, atunci a fost foarte clar: este ilegal, nu recunoaștem acest lucru, ceea ce înseamnă că oprim comerțul cu orice produse provenite din Crimeea”, a declarat Kallas într-un interviu acordat ziarului Irish Times și publicat vineri.

„Ar trebui să avem aceeași poziție de principiu, știm că este ilegal, toată lumea este de acord, așa că ar trebui să încetăm comerțul cu teritoriile ocupate”, a adăugat șefa diplomației europene.

Misiunea Israelului pe lângă UE și NATO a calificat aceste declarații drept „extrem de regretabile”.

„Mai ales astăzi, în ajunul Anului Nou evreiesc, este greu de crezut că [ea] ar face o paralelă directă între Zidul de Vest și Cartierul Evreiesc din Ierusalim și situația din Crimeea, indiferent de viziunea sa personală asupra lumii”, a declarat misiunea Israelului.

Kallas susține de mult timp sancțiunile comerciale

Kaja Kallas a susținut, timp de mai mult timp, eforturile statelor membre de a exercita presiuni asupra Comisiei Europene pentru interzicerea comerțului cu teritoriile ocupate ilegal de Israel.

Subiectul a devenit unul dintre punctele de dispută dintre Kallas și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în condițiile în care statele membre au poziții diferite asupra sancțiunilor împotriva Israelului.

Până acum, poziția fermă a Kajei Kallas nu a reușit să determine Comisia Europeană să propună o astfel de interdicție. În luna iulie, doar o minoritate dintre miniștrii de Externe ai UE au cerut Comisiei să propună măsuri pe care statele membre să le supună la vot.

Mai multe țări, printre care Olanda, Belgia și Suedia, au susținut restricții la nivelul întregului bloc. Republica Cehă a spus că se va opune oricăror noi sancțiuni, iar asta a împiedicat obținerea unanimității între statele membre.

Marți, opt țări din UE, printre care Franța, Spania și Irlanda, s-au alăturat Regatului Unit și Canadei pentru a impune sancțiuni comerciale asupra așezărilor israeliene.

„Toate statele membre ale UE sunt de acord că așezările israeliene din Cisiordania sunt ilegale în conformitate cu dreptul internațional”, a declarat Kallas după anunț.