Consumul zilnic de bere poate reduce riscul apariției demenței. Care este cantitatea recomandată de specialiști și ce alte boli mai ține la distanță berea.

Oamenii de știință vin cu vești bune pentru cei care beau bere zilnic, consumul berii fiind cât se poate de benefic. Dar câtă bere ar trebui consumată zilnic pentru a nu cădea în extrema cealaltă…?

Ei bine, un studiu recent arată că două halbe de bere pe zi ajută la reducerea riscului de apariție a demenței cu mai mult de o treime, scrie doctorulzilei.ro.

Oamenii de știință au descoperit că persoanele abstinente se confruntă cu cel mai mare risc de a dezvolta boala, după ce au analizat obiceiurile a aproape 25.000 de persoane de peste 60 de ani.

Consumatorii de bere își reduc riscul de demență cu aproape 40%

Cei care consumă între una și două halbe de bere pe zi și-au redus riscul de demență cu 38%. Oamenii de știință susțin că alcoolul poate proteja inima, ceea ce, la rândul său, ajută la reducerea riscului de demență.

O altă teorie este că reduce acumularea de proteine toxice care conduc la Alzheimer, notează The Sun.

Cercetătorul Dr. Louise Mewton de la Universitatea din New South Wales, Australia, a spus: „Băutul de până la 40 g pe zi a fost asociat cu un risc mai scăzut de demență în comparație cu abținerea pe viață.

” Un milion de oameni din Marea Britanie se vor confrunta cu demență în următorii trei ani. În ciuda faptului că este cel mai mare ucigaș din Marea Britanie, în prezent nu există încă un tratament eficient pentru a combate boala.

Dr Sara Imarisio, șeful de cercetare la Alzheimer’s Research UK, a declarat: „Rezultatele au arătat că persoanele care nu au consumat niciodată alcool au o șansă mai mare de a dezvolta demență decât cei care au făcut-o. Aceste rezultate sunt în concordanță cu cercetările anterioare pe această temă, care arată cum consumul de alcool, precum și lipsa de alcool, pare să aibă legătură cu demența”, potrivit The Sun.

Berea ajută inima, tiroida, rinichii

Dar beneficiile consumului de bere nu se rezumă doar la demență și Alzheimer. De exemplu, consumul moderat de bere ajută și inima.

Care este explicația? Ei bine, datorita in principal sarurilor minerale (berea contine potasiu si magneziu in concentratii ridicate), dar si datorita vitaminelor din complexul B si carbohidratilor continuti, consumul de bere ajută inima să funcționeze mai bine.

Riscul unor dereglari ale functionarii glandei tiroide scade daca bei bere. In plus, aceasta bautura stimuleaza productia de estrogeni, cu efecte benefice in cazul femeilor afectate de un deficit al acestor hormone.

De asemenea, berea actioneaza prompt si eficient impotriva stresului, datorita vitaminelor din complexul B, glucidelor si a alcoolului in proportie redusa.

Prin magneziul pe care il contine, berea reduce riscul formarii de calculi renali. Este și un bun diuretic astfel că accelereaza puternic eliminarea toxinelor prin urina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bere #dementa #sanatate

Europa se încălzește mai repede decât orice alt continent, iar efectele crizei climatice sunt tot mai grave: numai în această vară, valurile de căldură au provocat zeci de mii de decese. Fenomenul este amplificat de modificarea tiparelor meteorologice, încălzirea accelerată a Arcticii, reducerea stratului de zăpadă și scăderea poluării aerului, scrie The Guardian.

Întreaga planetă se încălzește, deoarece emisiile de carbon generate de arderea combustibililor fosili rețin tot mai multă căldură în atmosferă. Europa se încălzește însă de aproape două ori mai repede decât media globală. În prezent, temperatura medie de pe continent este cu 2,5 grade Celsius mai ridicată decât înainte de utilizarea pe scară largă a combustibililor fosili.

La nivel mondial, creșterea medie este de 1,4 grade Celsius. De la jumătatea anilor ’90, temperaturile din Europa au crescut cu 0,56 grade Celsius pe deceniu. Prin comparație, ritmul încălzirii a fost de 0,42 grade Celsius pe deceniu în America de Nord, de 0,36 grade Celsius în Africa și de 0,27 grade Celsius în America de Sud, transmite Digi24.

Tiparele meteorologice ale Europei s-au schimbat

Uscatul se încălzește mai ușor decât oceanele vaste și adânci, motiv pentru care temperaturile cresc mai repede pe continente decât pe mări. În Europa, modificarea circulației atmosferice a favorizat apariția unor valuri de căldură estivale mai frecvente și mai intense. Un exemplu este valul de căldură fără precedent din iunie 2026, când o masă uriașă de aer fierbinte a rămas blocată deasupra continentului sub o „cupolă de căldură”.

Oamenii de știință cercetează în continuare rolul încălzirii globale în modificarea circulației atmosferice, însă existența unei legături între cele două fenomene pare din ce în ce mai probabilă. „Observăm schimbări semnificative din punct de vedere statistic în distribuția presiunii atmosferice la suprafață și în alți indicatori ai circulației atunci când analizăm tendințele din ultimii 40 de ani sau chiar mai mult.

La această scară de timp, este mai probabil ca aceste schimbări să fie asociate crizei climatice decât variabilității naturale”, a explicat Samantha Burgess, de la Serviciul Copernicus privind Schimbările Climatice al Uniunii Europene. Aceste modificări ar putea avea legătură cu schimbarea curentului-jet, un flux rapid de aer de la mare altitudine, care influențează puternic vremea din Europa și este, la rândul său, afectat de creșterea temperaturilor.

Încălzirea accelerată a Arcticii influențează Europa

Arctica este regiunea planetei care se încălzește cel mai rapid. Gheața albă reflectă în mod normal cea mai mare parte a luminii solare înapoi în spațiu, însă se topește într-un ritm accelerat. Apa mai întunecată a oceanului, rămasă expusă după topirea gheții, absoarbe mult mai multă căldură. Creșterea temperaturii accelerează apoi topirea gheții, alimentând un cerc vicios. Influența acestui fenomen este resimțită puternic în Europa, deoarece o parte semnificativă a continentului se află relativ aproape de regiunea arctică.

Suprafața acoperită de zăpadă s-a redus considerabil

În trecut, cea mai mare parte a Europei era acoperită de zăpadă în timpul iernii. La fel ca gheața marină din Arctica, zăpada reflecta lumina soarelui și contribuia la menținerea unor temperaturi mai scăzute. Criza climatică reduce însă suprafețele acoperite de zăpadă. În martie 2025, stratul de zăpadă din Europa se întindea pe aproximativ 1,3 milioane de kilometri pătrați, cu 31% sub media perioadei 1991–2020. Suprafața pierdută este comparabilă cu teritoriile Franței, Italiei, Germaniei, Elveției și Austriei luate împreună. A fost a treia cea mai redusă întindere a stratului de zăpadă de la începutul măsurătorilor, în 1983.

Aerul mai curat face mai vizibil efectul emisiilor de carbon

Reducerea poluării aerului în Europa reprezintă un progres important, în condițiile în care aceasta provoacă anual milioane de decese la nivel mondial. Totuși, aerul mai curat face mai evident efectul creșterii concentrației de dioxid de carbon din atmosferă. Particulele poluante pot reflecta razele Soarelui fie direct, fie prin favorizarea formării norilor, împiedicând astfel o parte din căldură să ajungă la sol. Un număr mai mic de particule înseamnă că este reflectată mai puțină radiație solară, iar efectul căldurii reținute de gazele cu efect de seră devine mai puternic.

Reducerea poluării ar putea avea legătură și cu intensificarea blocajelor atmosferice, care mențin pentru perioade mai lungi aceleași condiții meteorologice deasupra unei regiuni. Cercetătorii nu pot stabili deocamdată în ce măsură contribuie fiecare dintre cei patru factori la încălzirea accelerată a Europei, însă speră să prezinte o estimare anul viitor. „Ceea ce putem spune este că importanța fiecărui factor variază în funcție de anotimp. Influența încălzirii Arcticii este importantă toamna și iarna, iar schimbările circulației atmosferice produse de la sfârșitul anilor ’70 au o semnificație statistică mai mare vara”, a precizat Burgess.

Reducerea poluării aerului este mai pronunțată iarna, în special ca urmare a scăderii utilizării cărbunelui pentru încălzirea locuințelor. Tot în sezonul rece se resimt și efectele reducerii stratului de zăpadă. În ultimele decenii, încălzirea din timpul iernii a fost cea mai accentuată în nordul Europei, în timp ce vara temperaturile au crescut cel mai mult în sud-estul continentului.

Costurile crizei climatice ating „niveluri de urgență națională”

Încălzirea accelerată provoacă tot mai multe decese și intensifică incendiile de vegetație și seceta. Surplusul de căldură acumulat în sistemul climatic amplifică, de asemenea, furtunile, ploile torențiale și inundațiile.

Aceste fenomene afectează profund viața oamenilor și activitățile economice de pe întregul continent și vor continua să se agraveze până când emisiile nete vor fi reduse la zero. Sunt necesare atât reducerea rapidă a emisiilor de dioxid de carbon, cât și adoptarea unor măsuri urgente pentru protejarea populației. „Costurile îngrozitoare ale acestei crize climatice – atât cele umane, cât și cele economice – ating acum niveluri de urgență națională.

Este clar ce trebuie făcut: să renunțăm mai repede la cărbune, petrol și gaze, să dezvoltăm energia regenerabilă și să protejăm oamenii”, a declarat la sfârșitul lunii iulie Simon Stiell, șeful ONU pentru climă.