De la an la an, verile sunt tot mai calde, iar sănătatea poate avea de suferit. Temperaturile crescute supun organismul unui efort susținut de adapare. Starea celor cu boli cronice și nu numai a lor se poate agrava pe caniculă, motiv pentru care este nevoie de adoptarea unor măsuri.

Ca să funcționeze normal, organismul trebuie să își mențină temperatura constantă, în jurul valorii de 37 ºC. Pentru a ne simți confortabil, temperatura exterioară ar trebui să fie între 20 și 27 ºC, iar umiditatea poate varia între 35-60%. Depășirea acestor valori supune organismul unor modificări. Astfel, pe caniculă, organismul poate intra în stres termic, care produce o stare generală de rău, diverse tulburări sau, în cazuri extreme, decesul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reacționăm diferit la căldură, în funcție de factori precum: starea generală de sănătate (de pildă, hipertensiunea ne face mai vulnerabili pentru că fragilizează sistemul cardiovascular), greutatea (excesul de kilograme poate antrena scăderea capacității organismului de a-și regla temperatura internă), vârsta (persoanele în vârstă și copiii mai mici de 10 ani au o sensibilitate mai mare la variațiile de temperatură) și sexul (femeile sunt mai sensibile la caniculă).

Ce tulburări pot să apară

În condiții de temperaturi ridicate extreme, reglarea temperaturii interne devine o prioritate pentru organism, astfel că trec pe plan secund celelalte mecanisme: ritmul cardiac crește, vasele de sânge se dilată, extremitățile sunt alimentate mai mult cu sânge, iar funcționarea normală a creierului este încetinită. Adesea, în condiții de căldură insuportabilă, ne concentrăm mai greu, iar moleșeala ne poate împiedica să ducem la bun sfârșit treburile zilnice.

De asemenea, canicula favorizează apariția edemelor (picioare umflate), erupțiilor (din cauza transpirației excesive), crampelor și durerilor musculare (din pricina sărurilor pierdute prin sudoare), a deshidratării sau a carențelor de minerale, precum și a sincopei termice (mai ales la cei care depun efort fizic în condiții de temperaturi și umiditate crescute).

Creier

Pe caniculă, hidratarea normală a ochilor și a creierului poate fi afectată, motiv pentru care apar dureri de cap și amețeli.

Glandele sudoripare

Transpirația, în principal formată din apă și săruri minerale, are scopul de a răci organismul. Acest mecanism este însă limitat când temperaturile și umiditatea sunt foarte mari și când organismul și-a epuizat rezervele de apă și de săruri minerale.

Rinichi

Prin transpirație, corpul se deshidratează. Rinichii elimină mai puțină urină, ceea ce favorizează apariția calculilor renali.

Mușchi

În timpul transpirației, se elimină sodiul, mineral esențial pentru contracțiile musculare. Astfel, apar așa-numitele crampe de căldură.

Vase de sânge

Ritmul cardiac crește, iar extremitățile se vascularizează, în încercarea de a elimina căldura din corp. De aceea, picioarele se umflă și devin mai grele.

Piele

Canicula poate favoriza apariția unor probleme cutanate precum iritațiile.

#canicula #edeme #hidratare #organism

Michal Krawczyk, profesor la Universitatea din Varșovia, a explicat în marja Moldova Security Forum (MSF) cum diferențele dintre oameni pot genera diviziuni în societate. În cadrul unui interviu publicat de PISA, expertul a menționat că modelele comportamentale sunt generate inclusiv de mediul de trai, nivelul de încredere în autorități și interconexiuni.

Spre exemplu, potrivit lui, în statele post-comuniste, vârstnicii au mai puțină încredere în autorități. Totuși, potrivit cercetătorului, situația poate fi diferită de la un stat la altul, iar ceea ce percep cetățenii unii țări într-un fel, poate avea efect invers în altă țară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„În medie, oamenii consideră că situația țării este mult mai rea decât propria lor situație personală. Pentru un cercetător care lucrează cu metode experimentale, așa cum sunt eu, acest lucru sugerează posibilitatea unei intervenții menite să corecteze aceste percepții. (…) Însă, dacă oamenii cred că situația țării nu este bună, există șanse mari să presupună și că ceilalți – la nivel individual – consideră că situația lor s-a înrăutățit sau că se înrăutățește în continuare. (…)

Trăim vremuri dificile. Iar mulți oameni sunt de părere că astfel de vremuri necesită un lider puternic. (…) S-ar putea spune că povestea integrării europene este povestea unor țări democratice care au reușit să conlucreze, să colaboreze și să aducă o pace durabilă pe continent, în pofida șocurilor geopolitice”, consideră profesorul Krawczyk.

În opinia sa, Moldova reprezintă o poveste de succes și inspirațională, în contextul procesului de integrare europeană. Pe de altă parte, Krawczyk menționează că Rusia promovează narațiuni care implică denaturarea realității. Conform expertului, „aspecte precum statul de drept, onestitatea, transparența și creșterea nivelului de trai sunt mult mai importante pentru consolidarea încrederii în democrație pe termen lung. Iar acest proces necesită timp. Nu se poate trece brusc la o societate bazată pe o încredere mai solidă. Este nevoie de răbdare”.

#interviu #Michał Krafcik #MSF #Pisa