Orice companie care este suspectată că ar alimenta capacitățile de luptă ale militarilor din stânga Nistrului trebuie exclusă din registrul legal al Republicii Moldova. O spune ex-ambasadorul Igor Munteanu, potrivit căruia Chișinăul trebuie să se asigure că forțele militare din regiunea separatistă nu-și consolidează capacitățile, în contextul evoluțiilor războiului din Ucraina. Potrivit ex-ambasadorului, regiunea transnistreană este dependentă de malul drept al Nistrului și de Ucraina, iar această dependență poate fi folosită în avantajul autorităților constituționale.

Ex-ambasadorul Republicii Moldova în SUA spune că declarațiile oficialilor de la Moscova privind protejarea drepturilor vorbitorilor de limbă rusă din Republica Moldova este o tentativă de a amenința Chișinăul, potrivit ipn.md.

Igor Munteanu spune că autoritățile constituționale au posibilitatea să joace cartea transnistreană mult mai abil, în condițiile în care regiunea nu are frontieră directă cu Rusia, iar cea mai mare parte a exporturilor este orientată spre piața europeană.

„În privința Republicii Moldova au fost mai multe aluzii prin care se induce ideea că regiunea transnistreană este pământ rusesc și va primi întotdeauna sprijin. Doar că regiunea transnistreană este enclavizată, ea depinde foarte mult de legăturile pe care le controlează Chișinăul și Ucraina. Pe linie comercială, exporturile cu Uniunea Europeană depind de Chișinău. De Chișinău depind și livrările de gaze naturale pe care le face Moldovagaz, chiar dacă este o subsidiară Gazprom, iar acest instrument poate fi utilizat pentru a reduce apetitul liderilor transnistreni”, a spus Igor Munteanu, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Ex-ambasadorul sugerează autorităților constituționale să nu permită finanțarea militarilor din stânga Nistrului prin legalizarea companiilor care alimentează logistic armata.

„Chișinăul trebuie să reducă orice finanțare directă sau colaterală a contingentului militar din stânga Nistrului. Orice companie care este doar suspectată că ar furniza material de luptă sau civil pentru armată, trebuie să fie exclusă din orice fel de registre legale ale Republicii Moldova. Mă refer la companii care furnizează de la produse alimentare până la îmbrăcăminte sau carburanți. Atunci când există suspiciuni în privința acestor tranzacții că alimentează capacitatea de luptă, companiile trebuie să fie eliminate din registrele legale ale Republicii Moldova. Fără această legalizare ele nu pot face comerț cu Uniunea Europeană”, a mai spus Igor Munteanu.

Recent, printr-o decizie a Comisiei pentru Situații Excepționale a fost prelungită până la data de 31 august autorizația de mediu pentru uzina metalurgică de la Râbnița.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit datelor oficiale, uzina este unul dintre cei mai mari plătitori de taxe și impozite, asigurând astfel o parte din bugetul regiunii transnistrene. Forțele militare ale Federației Ruse staționează în regiunea transnistreană a Republicii Moldova ilegal, contrar voinței autorităților constituționale.

#comert #forțele militare #Transnsitria #UE

Examinarea în apel a dosarului „Frauda bancară”, în care Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare, va începe la 1 octombrie. La ședința preliminară de miercuri, 26 august, de la Curtea de Apel Centru, fostul lider democrat a participat prin videoconferință.

Avocatul său, Lucian Rogac, a cerut ca Plahotniuc să fie adus în instanță prin escortă, invocând probleme de comunicare apărute în timpul ședinței și necesitatea ca acesta să poată discuta direct cu apărătorii.

„Este o comunicare defectuoasă prin intermediul teleconferinței”, a declarat Rogac.

Avocatul a invocat și prevederi legale, hotărâri ale Curții Constituționale și jurisprudența CEDO privind participarea fizică a inculpatului.

Instanța a respins cererea, astfel că Plahotniuc va participa în continuare la ședințele de judecată prin videoconferință.

Apărarea a anunțat că va prezenta mai multe probe acumulate după pronunțarea sentinței. Avocații vor contesta atât fondul cauzei, cât și modul în care a fost constituit completul de judecată în prima instanță. Rogac susține că aceste argumente ar putea schimba rezultatul procesului, iar apărarea va cere, în continuare, achitarea lui Plahotniuc.

Până la 28 septembrie, părțile urmează să prezinte eventuale cereri suplimentare, după care, la 1 octombrie, va începe examinarea cauzei în apel.

Amintim că, ședința precedentă, programată pentru ziua de luni, 24 august, a fost amânată din cauza unei alerte false cu bombă, iar ulterior anulată.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat, la 22 aprilie, la 19 ani de închisoare într-un penitenciar de tip închis, în dosarul „Frauda bancară”. Procurorii au cerut inițial o pedeapsă de 25 de ani. Fostul lider democrat nu a fost prezent la pronunțarea sentinței, iar avocatul său a anunțat că va contesta decizia. Și procurorii au contestat sentința la Curtea de Apel Centru și au cerut ca pedeapsa să fie majorată de la 19 la 25 de ani.

Procurorii spun că pedeapsa aplicată nu este suficientă, ținând cont de gravitatea faptelor, și că nu există circumstanțe atenuante pentru o sancțiune mai blândă.