30 de personalități din Republica Moldova au fost decorate cu „Ordinul Republicii”, cu prilejul celei de-a 30-a aniversări de la proclamarea Independenței țării, marcată în acest an.

Un decret în acest sens a fost semnat de către președinta țării, Maia Sandu, informează Realitatea.md.

Distincțiile le-au fost conferite pentru contribuția la promovarea imaginii Republicii Moldova în lume, pentru succesele profesionale atinse, precum și pentru spiritul civic de care au dat dovadă și implicarea plenară în viața societății.

De asemenea, „Ordinul Republicii” este un semn de omagiu pentru o seamă de profesioniști și personalități de excepție care, deși nu mai sunt în viață, au lăsat o urmă importantă în istoria țării.

Pe lista laureaților se regăsesc: oameni de cultură, economiști, activiști civici și primari, profesori și cadre medicale, savanți și sportivi. „Sunt talente care au dus faima țării departe în lume ori care au muncit cu dedicație acasă pentru a salva vieți, a forma generații și a realiza proiecte inedite. Iar astfel – prin efort, tenacitate și profesionalism – au schimbat Moldova”, se menționează într-un comunicat de presă al președinției.

Iată lista personalităților premiate:

Badan Tatiana – primară a satului Selemet, raionul Cimișlia, președintă a Asociației Congresul Autorităților Locale din Moldova;

Barbarov Gheorghi – scriitor, jurnalist, traducător de limbă bulgară;

Beleaeva Svetlana – profesoară, fondatoare a primului liceu classic din Chișinău, promotoare a metodelor inovative în educație;

Boincean Boris – doctor habilitat in științe agricole, profesor cercetător, expert în agricultura durabilă și cea ecologică;

Bran Paul (post-mortem) – primul rector al Academiei de Studii Economice din Moldova;

Breahna Elizaveta – oenologă, expertă în vinificație și coordonatoare a programelor de îmbunătățire și asigurare a calității vinului;

Bulat Nicolae – istoric, director al Muzeului de Istorie și Etnografie din Soroca;

Buzilă Varvara – etnografă, cercetatoare științifică, coordonatoare la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală;

Chiperi Andrei – antrenor emerit al Lotului Național de Lupte Feminine;

Chiperi Petru – antrenor emerit al Lotului Național de Lupte Feminine;

Curdoglo Constantin – profesor, membru al Uniunii Scriitorilor găgăuzi;

Gulea Aurelian – academician, doctor habilitat în științe chimice, profesor universitar;

Iașcenco Tudor (post-mortem) – jurnalist, fondator al ziarului „Cuvântul”, cofondator al Asociației Presei Independente;

Ilcu Veronica – asistentă parentală profesionistă în satul Teșcureni, raionul Ungheni;

Iordachescu Viorel – Mare maestru internațional, cofondator al Academiei Naționale de șah din Moldova;

Lungu Alexandru – medic microbiolog, șef al Depozitului Național de Vaccinuri;

Lungu Valentina – coordonatoare a Programului educational „Pas cu Pas” în Republica Moldova, directoare a școlii-grădinițe nr. 152 „Pas cu Pas” din municipiul Chișinău;

Mițul Valeriu (post-mortem) – primar al comunei Corjova, raionul Dubăsari;

Muravschi Valeriu (post-mortem) – Prim-ministru (1991 – 1992);

Naforniță Valentina – soprană, solista Operei de Stat din Viena;

Paulencu Ioan – cântăreț de operă, scenarist, regizor;

Pîntea Constantin – bioinginer la Institutul de Medicină Urgentă;

Pojoga Nicolae – fotograf documentalist, profesor universitar, reporter special și expert de țară pentru jurnalismul în situații extreme;

Popa Tatiana – fondatoare a Muzeului de artizanat „Casa Părintească” din satul Palanca, raionul Călărași;

Romanciuc Vasile – poet, traducător, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova;

Sandu Maria – cercetătoare științifică la Institutul de Ecologie și Geografie;

Ștefăneț Anatol – compozitor, violonist, fondator al Formației ethno-jazz „Trigon”;

Tamazlîcaru Andrei – folclorist, etnomuzicolog, fondator al Ansamblului „Tălăncuța”;

Țîbuleac Tatiana – scriitoare, membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova;

Țurcan Veaceslav-lacob (post-mortem) – fondator Amnesty International Moldova.

#Maia Sandu #Ordinul Republicii #Președinție

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.