După circa trei ani de aflare pe rol la Curtea de Apel Cahul a dosarului pe numele lui Ilan Șor, acesta a ajuns la Curtea de Apel Chișinău. Într-un comunicat remis presei, Curtea de Apel Chișinău anunță despre repartizarea dosarului, însă nu divulgă numele magistaților, care îl vor examina, scrie jurnal.md.

„Cauza a fost înregistrată și repartizată în mod automat-aleatoriu unui complet de judecători prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor. Cauza urmează a fi numită spre examinare de completul desemnat. Despre data numirii spre examinare a cauzei penale veți fi informați suplimentar”, se arată în comunicatul de presă.

Potrivit Ziarului de Gardă, iată cine sunt judecătorii, care au primit spre examinare dosarul Șor: Stelian Teleuca, Oxana Robu și Ion Bulhac.

Stelian Teleuca a fost numit judecător la Curtea de Apel Chișinău pe 3 decembrie 2014, iar din 11 septembrie este membru al Colegiului disciplinar, reprezentant al judecătorilor Curţilor de Apel. Teleuca declară că în 2020 a obținut un salariu în valoare de 293 665 de lei, mai exact, puțin peste 24 de mii de lei lunar.

Oxana Robu este judecătoare din 2004. La Curtea de Apel Chișinău a fost numită în 2014. Aceasta a făcut parte din completul, care pe 4 octombrie 2017 a suspendat pedeapsa cu închisoarea pe numele lui Igor Gamrețki, fost șef al Direcției transport public şi căi de comunicaţie din cadrul Primăriei Chișinău, condamnat de prima instanță pentru trafic de influență în dosarul parcărilor cu plată. În 2020, Oxana Robu a declarat un venit obţinut de la locul de muncă de bază de 308 456 de lei.

Ion Bulhac a fost numit judecător în iulie 2002. Până în decembrie 2004 a activat la Judecătoria Anenii Noi, după care a fost transferat la Judecătoria Ciocana, Chișinău. În aprilie 2017 a fost numit judecător la Curtea de Apel Chișinău. Ion Bulhac a ajuns în atenția publică în 2010, când mai multe persoane s-au plâns că acesta ar fi examinat dosare în incinta comisariatelor de poliţie din Chişinău, în perioada 8 – 10 aprilie 2009. În 2020, Ion Bulhac a avut venituri de aproape 400 de mii de lei, din salariul său și al soției, dobânda la bancă, precum și darea în locațiune a unui apartament. Tot anul trecut, Bulhac a cumpărat o mașină Toyota, fabricată în 2016, în valoare de 210 000 de lei.

Amintim, că la data de 20 august, Curtea Supremă de Justiție a emis o încheiere irevocabilă, prin care dosarul lui Ilan Șor a fost strămutat la Curtea de Apel Chișinău, de la Curtea de Apel Cahul. Totodată, a fost menținută măsura preventivă – arestul în privința lui Ilan Șor și anunțarea lui în căutare. Dosarul lui Ilan Șor s-a aflat pe rol la Curtea de Apel Cahul din septembrie 2018, iar de atunci au fost amânate zeci de ședințe de judecată. În 2017, fostul primar de Orhei a fost condamnat la șapte ani și șase luni de închisoare în penitenciar de tip semi-închis, fiind învinuit că ar fi obținut bani de la Banca de Economii, pe care le-ar fi spălat ulterior, prin firme off-shore.

#Curtea de Apel Cahul #Curtea de Apel Chișinău #Ilan Shor

Grupul auto german Volkswagen a anunţat luni reconversia fabricii sale din Osnabruck (vestul Germaniei), un simbol al orientării industriei auto germane, care trece în prezent printr-o criză de amploare, către sectorul apărării în plină expansiune, informează AFP și Agerpres, transmite Digi24.

Având în vedere cererea scăzută pentru autoturisme, carnetele de comenzi pline ale producătorilor de armament oferă posibile debuşeuri pentru fabricile subutilizate ale producătorilor auto. În acest context, grupul Volkswagen, care deţine zece mărci (VW, Porsche, Audi, Skoda), a informat că a „ajuns la un acord” cu landul Saxonia Inferioară, un acţionar influent al producătorului auto, precum şi cu fondul de investiţii israelian Aurelius Capital, privind „o posibilă vânzare a filialei sale Volkswagen Osnabruck GmbH”, care operează uzina din aceiaşi localitate. Potrivit unui comunicat de presă al VW, Aurelius ar urma să devină acţionar majoritar la această uzină.

Cei doi cumpărători intenţionează să deruleze un proiect iniţial de cooperare cu compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems vizând „posibila fabricare de sisteme şi componente pentru sisteme de apărare aeriană destinate Germaniei şi Europei”.

Potrivit Volkswagen, alte parteneriate şi proiecte sunt planificate ca parte a acestei conversii, care permite păstrarea cel puţin a unei părţi din uzina de la Osnabruck, a cărei producţie de vehicule urma să înceteze în vara anului 2027. Acum această uzină produce modelul T-Roc Cabriolet pentru marca VW, pentru care nu a fost anunţat niciun succesor.

Fondul Aurelius Capital, descris ca o companie de investiţii cu sediul central în Tel Aviv, Israel, dezvoltă tehnologii în domeniul apărării, securităţii cibernetice, inteligenţei artificiale şi infrastructurii critice.

Anunţul vine la doar câteva zile după ce acţionarii şi reprezentanţii angajaţilor de la VW au ajuns la un acord istoric privind măsuri dure de reducere a costurilor în cadrul grupului Volkswagen, în principal la marca VW, pentru a inversa dificultăţile cu care se confruntă industria auto europeană. Acest plan, care prevede eliminarea altor 50.000 de locuri de muncă la nivel mondial până în 2030, pe lângă cele 50.000 deja decise din 2024, provoacă îngrijorare în rândul angajaţilor grupului cu privire la soarta altor uzine germane din Emden, Zwickau, Hanovra şi Neckarsulm

Graţie acordului încheiat luni pentru uzina din Osnabruck, locurile de muncă a 1.400 de angajaţi, reprezentând aproximativ trei sferturi din cei 1.800 de salariaţi care lucrează în prezent la această uzină, sunt în siguranţă.

Conform unui comunicat al consiliului de întreprindere de la Volkswagen, ţinând cont de reducerile de personal deja planificate din cauza pensionărilor şi a schemelor de pensionare anticipată, se aşteaptă ca forţa de muncă a uzinei din Osnabruck să se stabilizeze la aproximativ 1.200 de posturi. Pentru aceşti angajaţi rămaşi, „există o garanţie a locului de muncă până la sfârşitul anului 2029”.

„Acum, provocarea este aceea de a gestiona această tranziţie în strânsă consultare cu angajaţii şi reprezentanţii acestora”, a declarat Christiane Benner, preşedinta sindicatului IG Metall.

Confruntat la rândul său cu dificultăţi, rivalul Mercedes-Benz a anunţat la începutul lunii iunie dezvoltarea, în cooperare cu startup-ul german din domeniul apărării Tytan, a unor sisteme de apărare anti-drone amplasate pe vehicule. În plus, potrivit săptămânalului Der Spiegel, grupul franco-german KNDS ar fi în discuţii pentru preluarea unei fabrici Mercedes-Benz din Ludwigsfelde, la sud de Berlin, pentru a produce vehicule blindate.

Furnizorii producătorilor auto, afectaţi şi ei de criza prin care trece sectorul auto, caută şi ei noi pieţe. De exemplu, doi furnizori francezi de componente auto, Forvia şi Valeo, au anunţat în această vară că intră pe piaţa dronelor militare.