Ministerul Justiției propune completarea Codului penal cu două articole noi, care se vor referi la „uzurpare de identitate” și „falsul de identitate”. Un proiect de lege privind modificarea Codului penal și contravențional a fost elaborat de Ministerul Justiției și prezentat Guvernului.

Proiectul de lege prevede componențe noi de infracțiuni, în vederea protejării identității persoanei. Mai exact, se propune completarea Codului penal cu articolul 1771 – „uzurpare de identitate” și cu articolul 1772 – „Falsul de identitate”.

„Chiar dacă în Republica Moldova a fost instituit cadrul juridic necesar pentru protecția datelor cu caracter personal cu scopul de a proteja dreptul fundamental al persoanei fizice în ceea ce privește viața intimă, familială, privată, în prezent normele penale nu incriminează acțiunile sau inacțiunile orientate spre uzurparea sau falsificarea identității unei persoane fizice în scopul concurenței neloiale, defăimării, cauzării pierderilor materiale sau a clientelei”, se arată în argumentarea Ministerului Justiției.

Drept exemplu, Ministerul Justiției prezintă clonarea profilurilor pe rețelele de socializare, apelarea din locurile de detenție în scopul obținerii prin înșelăciune a beneficiilor materiale, clonarea cardurilor bancare, introducerea frauduloasă în circuitul rutier a unor autovehicule străine etc.

Pentru a combate acest fenomen infracțional, persoanele care vor comite astfel de infracțiuni riscă pedeapsa cu închisoare de la 6 luni până la 3 ani sau pedeapsa cu amendă de la 100.000 de lei (2.000 u.c.) până la 150.000 de lei (3.000 u.c.).

Proiectul se află în faza de consultare publică, urmând a fi finalizat după recepționarea avizelor din partea instituțiilor.

După ce va fi aprobat de către Guvern, proiectul de lege va fi remis Parlamentului pentru examinare și adoptare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cod penal #identitatea persoanei #Ministerul Justitiei #procurori #proiect de lege

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.