Traficul de internet în roaming a crescut, în 2022, de 20 de ori în cazul utilizatorilor din Republica Moldova găzduiţi în roaming în România, respectiv de aproape 3 ori, în cazul utilizatorilor din România găzduiţi în roaming în Republica Moldova, potrivit Raportului comun după primul an de aplicare a Acordului de roaming între cele două ţări, scrie Agerpres.

„Creşterea traficului de roaming bilateral a fost consecinţa ieftinirii tarifelor acestor servicii, realizată de operatorii din cele două state în aplicarea Acordului. Astfel, în Republica Moldova, utilizatorii de roaming cu România s-au bucurat de o scădere esenţială şi rapidă a tarifelor prin aplicarea „roamingului ca acasă” cu România. În România, reducerile tarifelor pentru roamingul cu Republica Moldova au fost mari, în special pentru internetul în roaming (-65%). Conform raportului, costul coşului mediu de consum în roaming în cele 2 state a scăzut cu aproape 70% în cazul utilizatorilor din Republica Moldova şi cu 30% în cazul celor din România”, precizează Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte apelurile internaţionale bilaterale, reducerile tarifelor au fost, cu unele excepţii, sub aşteptări în ambele state, astfel că evoluţia consumului a fost modestă: creşteri de 25-27% în volum (număr de minute), depăşite însă de creşterile numărului de utilizatori unici care au efectuat astfel de apeluri în 2022 (creşteri de 32-46%). Astfel, consumul mediu de apeluri internaţionale/utilizator a scăzut, în ambele state.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cele două autorităţi de reglementare vor continua monitorizarea şi raportarea evoluţiilor şi efectelor Acordului.

Guvernele României şi Republicii Moldova au semnat pe 11 februarie 2022 un Acord privind reducerea tarifelor de furnizare a serviciilor de roaming internaţional şi a celor de apeluri internaţionale între cele două state. Acordul a intrat în vigoare pe 25 martie 2022 şi este pus în aplicare cu sprijinul cu sprijinul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) din Republica Moldova, respectiv cu sprijinul Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), în România.

Acordul urmăreşte să creeze cadrul de colaborare între cele două state în scopul reducerii sustenabile a tarifelor de furnizare, pe piaţa cu amănuntul, a serviciilor de roaming internaţional: voce, SMS şi date, respectiv a celor de apeluri internaţionale între cele două state.

#internet roaming #roaming romania #trafic internet Romania

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.