Izolarea din pandemie s-a simțit pentru creier ca statul în închisoare

„Amintirea momentului în care au avut loc evenimentele din trecut devine mai dificilă pe măsură ce trece mai mult timp. În plus, activitățile și emoțiile oamenilor pot influența percepția lor asupra trecerii timpului”, a declarat coautorul studiului, Arash Sahraie.

Studiile anterioare au legat infecția cu COVID-19 de contracția creierului, pierderea memoriei și „orbirea feței”, dar echipa lui Sahraie a fost interesată să afle cum a afectat închiderea pandemiei „percepția timpului de către oameni”.

„Izolarea socială rezultată în urma închiderii COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra activităților și emoțiilor oamenilor, iar cercetările anterioare au arătat că pandemia a declanșat distorsiuni în percepția timpului de către oameni”, a adăugat profesorul de la Universitatea din Aberdeen.

Studiul a analizat răspunsurile la un sondaj realizat în 2022, în care 277 de participanți au fost rugați să asocieze evenimentele cu anii în care au avut loc, variind între 2016 și 2022.

Oamenii au fost chestionați cu privire la momentul în care au avut loc evenimente de știri majore – cum ar fi interviul bombă al Prințului Harry și al lui Meghan Markle la Oprah sau moartea lui George Floyd. De asemenea, au completat un chestionar despre sănătatea lor mintală.

În timp ce amintirile îndepărtate au adunat mai multe erori, cercetătorii au constatat că abilitățile oamenilor de a-și aminti evenimentele din 2021 au fost deficitare. Unii respondenți chiar au potrivit evenimentele cu trei sau patru ani înainte.

Concluzia a fost că mulți dintre participanții la studiu au avut dificultăți în a-și aminti momentul evenimentelor care au coincis cu închiderile COVID-19. De fapt, rezultatele „sunt similare cu cele raportate anterior pentru deținuții din închisori”.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.