Autoritățile Republicii Moldova au anunțat oficial că au demarat procedura de ieșire din Adunarea Parlamentară a Comunității Statelor Independente (CSI).
Fondatorul Grupului de presă REALITATEA și fost diplomat de carieră, Dumitru Țîra susține că: „Denunțarea Acordului Adunării Parlamentare a CSI este, în primul rând, o chestie care va economisi bani la bugetul de stat (anual se cheltuie 3,8 milioane de lei n.r), pentru că va elimina turismul parlamentar pe dimensiunea CSI. Mai ales că mare valoare în beneficiul cetățenilor nu există. Sunt multe acorduri CSI care ar trebui denunțate la această etapă istorică a Moldovei. Moldova trebuie să aibă grijă de cetățenii și să urmeze prioritar interesul țării.
Ce ține de ieșirea propriu-zisă din CSI sunt două dimensiuni importante, care ar însemna să acționăm emoțional, în loc să fim raționali și să ne gândim la interesele noastre de țară. Este vorba de comerțul liber și libertatea de circulație cu 10 state. Acest cadru juridic ne oferă multe oportunități astăzi, la care nu cred că ar trebui să renunțăm pe nepregătite.
Pentru a denunța acordurile comunitare multilaterale ce țin de aspectele comerciale, Guvernul ar trebui să asigure semnarea cât de rapidă a acordurilor bilaterale cu statele cu care vrem să avem comerț liber. Dacă nu va fi făcut acest lucru, relațiile comerciale nu vor mai fi facilitare și vor deveni imposibile. Asta va duce la pierderea de piețe comerciale, oportunități pentru noi ca țară și desigur pentru oamenii de afaceri, care aduc banii externi acasă.
CSI a fost creat urmare destrămării URSS și la acea perioadă era unica modalitate de a evita cât mai mult haosul și războaiele. Desigur că până la ziua de azi, Rusia a transformat CSI într-un instrument de promovare a intereselor sale. De altă parte, Moldova, noi trebuie să ne urmăm interesele noastre. Comerțul liber și circulația liberă în raport cu aceste 10 state sunt importante. În condițiile în care nu ne place această formă de colaborare, trebuie să o pregătim pe următoarea. Renunțarea la un beneficiu, fără a avea o alternativă în raport cu aceste state – va fi pierdere”.
Fondatorul REALITATEA susține că denunțarea acordului cu CSI ar însemna regim de vize pentru moldovenii care merg în comunitate și că CSI a apărut ca un instrument după destrămarea URSS, ca ieșire din starea URSS.
La ora actuală, autoritățile de la Chișinău examinează acordurile pe care Moldova le-a semnat ca parte a CSI. În cadrul organizației au fost semnate acorduri (sute de acorduri – n.r) care nu se referă doar la relația Moldovei cu Rusia. Există anumite acorduri, în special economice, de care beneficiază agenții economici. Or, de exemplu, Federația Rusă nu a respectat acordul de liber schimb pentru anumite produse din Moldova (au fost aplicate embargouri n.r), dar există aceste schimburi comerciale cu alte țări.
De partea cealaltă, opoziția pro rusă de la Chișinău se chinuie să mențină percepția că Moldova nu poate supraviețui economic fără CSI și Rusia.
„Este o absurditate politică. În anul 2022 exporturile Republicii Moldova spre toate statele CSI au constituit aproximativ un miliard de dolari. În Kazahstan exportul anul trecut a crescut de 2 ori, în Armenia – de 3 ori. E clar că în ultima perioadă, din cauza situației regionale, este mai dificil din punct de vedere logistic de a exporta mărfurile noastre în Federația Rusă. Anii trecuți doar remitențele cetățenilor noștri care muncesc în aceste state erau de 1,5 miliarde de dolari. Producția agricolă, tradițional, o exportăm spre state CSI. E bine să acaparăm și piața Uniunii Europene, dar noi deocamdată nu suntem competitivi pe această piață”, a declarat deputatul Fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Grigore Novac, în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova.
Dominată de Rusia, CSI a fost înființată în 1991, când liderii de atunci ai Federației Ruse, Ucrainei și Republicii Belarus au denunțat în acorduri semnate în Pădurea Belaveja Tratatul Uniunii Sovietică, organizația fiind văzută inițial ca o formulă de păstrare a relațiilor tradiționale în fostul spațiu sovietic după destrămarea URSS. CSI este format din 9 din cele 15 foste republici federale ale Uniunii Sovietice, excepțiile fiind cele trei țări baltice: Estonia, Letonia și Lituania, precum și 2 țări care au părăsit organizația: Georgia (2009) și Ucraina (2018). Turkmenistanul are statut de membru asociat începând cu anul 2005.
În concluzie, Dumitru Țîra spune că: „Trebuie sa fim destepti, să mergem în UE și să facem uz de oportunitățile piețelor țărilor CSI. Asta ne face atractivi”.
