Comisia Electorală Centrală a inițiat 8 procese contravenționale pe faptele de finanțare ilegală a concurenților electorali, la alegerile din Găgăuzia. Ei au primit donații de la persoane fizice, cu depășirea plafonului maxim stabilit de lege.

„Consiliul Electoral Central al UTA Găgăuzia nu a stabilit în regulament care este plafonul maxim al donațiilor colectate în numerar de către concurenții electorali. Suplimentar, menționăm că, conform art. 2 din Legea nr. 344 din 23.12.1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), regiunea este administrată în temeiul Constituției Republicii Moldova, prezentei legi şi altor legi ale Republicii Moldova, Regulamentului Găgăuziei şi actelor normative ale Adunării Populare a Găgăuziei, care nu vin în contradicţie cu Constituţia şi legislaţia Republicii Moldova”, notează CEC.

Verificând rapoartele totalizatoare privind finanțarea campaniei electorale, publicate pe pagina web de către Consiliul electoral central al Găgăuziei, Comisia Electorală Centrală a constatat mai multe donații din partea persoanelor fizice, cu depășirea plafonului maxim de numerar stabilit de lege – 11.700 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Lista donațiilor primite, conform CEC:

Nicolae Dudoglo – donații din partea a 3 persoane, cu o depășire în sumă totală de 59.090 de lei;
Grigore Uzun – donații din partea a 7 persoane, cu o depășire în sumă totală de 184.800 de lei;
Mihail Formuzal – donații din partea a 2 persoane, cu o depășire în sumă totală de 18.600 de lei;
Victor Petrov – donații din partea a 21.persoane, cu o depășire în sumă totală de 436.800 de lei;
Dmitrii Croitor – donații din partea a 5 persoane, cu o depășire în sumă totală de 102.100 de lei;
Gheorghii Pavlioglo – donații din partea a 2 persoane, cu o depășire în sumă totală de 15.600 de lei;
Evghenia Guțul (Partidul Politic„Șor”) – donații din partea a 65 de persoane, cu o depășire în sumă totală de 458.800 de lei;
Serghei Cimpoieș – donații din partea unei persoane, cu o depășire în sumă totală de 148.300 de lei.

„Pe data de 5 mai 2023, Comisia Electorală Centrală a sesizat oficial Consiliul electoral central al Găgăuziei pentru a examina faptele descrise, care însă nu întreprins nici o acțiune în acest sens. Prin urmare, inacțiunea conducerii CEC Găgăuzia, care au calitatea de agenți constatatori care asigură colectarea rapoartelor privind gestiunea financiară și dețin din prima sursă informații despre posibilele încălcări ale legislației, a condus la comiterea unor încălcări similare și în cadrul turului doi al alegerilor pentru funcția de Guvernator (Bașcan) al Găgăuziei. Astfel, CEC a constatat suplimentar donații făcute de persoane fizice cu depășirea plafoanelor pentru donații în numerar pentru concurenții Evghenia Guțul și Grigorii Uzun”, mai precizează CEC.

Conform Codului contravențional, odată ce CEC a Găgăuziei nu a întreprins nici o acțiune, agenții constatatori din cadrul Comisiei Electorale Centrale au intervenit prin constatarea și înregistrarea celor 8 contravenții pe faptele menționate. Pasibili de răspundere sunt 106 donatori, bănuiți de finanțarea ilegală, prin depășirea plafonului donațiilor în numerar.

Încălcarea se pedepsește cu amendă cuprinsă între 30 și 90 de unități convenționale pentru persoane fizice și între 180 și 300 de unități convenționale pentru persoane cu funcție de răspundere.

#alegeri #CEC #finantare ilegala #Gagauzia #procese contraventionale

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.

#atacuri rusești #congres SUA #raport #razboi hibrid #Romania #Rusia