Pagina în istoria națională legată de modul în care ne-am căutat identitatea lingvistică și etnică a fost depășită. Lingviștii vor putea în continuare să aibă discuții legate de dialecte și regionalisme, iar denumirea corectă a limbii este fixată, consideră analistul Igor Boțan.

Limba literară și limba oficială este adusă la cel mai înalt nivel care unește pe toți cei care trăiesc în provinciile istorice românești, parte dintre ele unite în statul unitar român modern, iar cei din Republica Moldova au acum aspirații europene și dacă țara va deveni membră a Uniunii Europene, vor fi găsite cele mai frumoase soluții care vor fi acceptate de toți, a declarat Igor Boțan la dezbaterea publică „Calea lungă a limbii române spre casă”, organizată de Agenția de Presă IPN.

Potrivit expertului, Partidul Comuniștilor a adoptat în 2003, când se afla la guvernare, Legea privind concepția politicii naționale în care a recunoscut că limba moldovenească și limba română sunt limbi identice.

„Comuniștii au invocat nu o singură dată că dacă moldovenii vorbesc limba română, atunci ei sunt români. De aceea, comuniștii nu puteau admite acest lucru din considerente geopolitice și etnopolitice”, a spus Boțan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vorbind despre chestiuni de ordin juridic, expertul a menționat că Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite care a fost adoptată la 1 septembrie 1989 spune foarte clar că, deși limba este moldovenească, ea este echivalentă cu limba română. Potrivit lui, acest fapt a fost confirmat lucru în Legea lor privind conceptul politicii naționale, adoptată atunci când Partidul Comuniștilor avea majoritate.

„Astfel, ei nu pun la îndoială că este aceeași limbă, lupta se dă pentru denumire din considerente geopolitice. Politicienii au interesul să speculeze aceste probleme. Anumite forțe politice statale ne-au despărțit cândva, iar noi ca oameni care am dobândit independența și suveranitatea suntem în drept să decidem ce facem mai departe”, a declarat expertul.

Igor Boțan a menționat că și în Declarația de independență figurează noțiunea de limbă română.

„Totodată, există hotărârea Curții Constituționale din 5 decembrie 2013 care spune că dacă avem acte de același nivel de generalizare, atunci nu e bine să avem în două documente de același nivel noțiuni diferite pentru același obiect. Și au trebuit să treacă ani ca o guvernare să vină și să spună la mijloc este o disonanță vădită, inclusiv în condițiile când de aproape 35 de ani în școlile din Republica Moldova se studiază limba română. În documentele persoanelor care au ajuns deja la vârsta pensionării a fost scris că ele la școală au studiat limba română. Iar în Constituția este indicat că limba oficială este limba moldovenească. Și atunci Parlamentul vine cu decizia de a pune lucrurile în ordine, adoptă o lege care a fost contestată la Curtea Constituțională și Curtea Constituțională a respins această contestație, însemnând că CC își păstrează jurisprudență asupra acestei probleme importante. Dacă punem toate aceste lucruri împreună, am putea ajunge la concluzie că nu ar trebui să aven niciun fel de neînțelegeri, a spus Igor Boțan.

Expertul a menționat că lingviștii români au adus-o limba noastră la nivelul potrivit pentru a corespunde necesităților tehnico-științifice, juridice.

„Trebuie să avem sentimentul gratitudinii pentru lingviștii noștri, pentru istoricii care demult au pus lucrurile într-o albie corectă, juriștii din Republica Moldova și politicienii de asemenea au adus lucrurile într-o albie a normalității, ceea ce a avem de făcut în continuare este ca societatea, exponenții diferitelor segmente la care m-am referit să depună eforturi pentru ca lucrurile bazele cărora s-au pus acum 34 de ani să continue, pentru că multe lucruri depind de profesorii de istorie, de profesorii de limbă și literatură română, de scriitorii din Republica Moldova.

Eu cred că astfel de dezbateri cum este cea de astăzi sunt extrem de utile, pentru că am întrebări. Vreau să știu câți scriitori la Uniunea Scriitorilor creează în limba moldovenească? Pe cei care insistă că limba este moldovenească vreau să-i rog frumos să-mi vină cu o listă de scriitori moderni care au scris în limba moldovenească și să văd care e valoarea culturală a operelor lor ca apoi să-i întreb pe simpli cetățeni ce înțeleg ei”, a conchis Igor Boțan.

#dezbateri #Igor Boțan #IPN #limba romana #opinie

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.