Igor Boțan: Vladimir Putin a deturnat semnificația zilei de 9 mai

Ziua de 9 Mai, marcată anterior pentru a cinsti memoria milioanelor de victime ale celui de-al Doilea Război Mondial, a devenit în Rusia o platformă de glorificare militară. Opinia aparține expertului Igor Boțan și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice la tema „9 mai la Moscova, Kiev și Chișinău, trei fețe total diferite”, organizată de Agenția de presă IPN. Expertul Igor Boțan atrage atenția asupra modului în care regimul de la Kremlin a transformat o comemorare colectivă într-un spectacol propagandistic, menit să justifice pretențiile imperiale ale Moscovei.

Potrivit lui Igor Boțan, până în anul 1965, Ziua Victoriei era o zi de doliu și reflecție profundă, fără caracter festiv și fără a fi declarată zi de odihnă.

„Până în 1965 Ziua Victoriei se comemora, nu era zi de odihnă și existau temeiuri pentru acest lucru. Ce să celebrezi, dacă 27 de milioane de oameni au murit, cetățeni sovietici? 46 de milioane de oameni au fost răniți. 10 milioane de invalizi de război, ostași sovietici, care după război trebuiau integrați în viața socială. 3 milioane de ostași și-au pierdut membrele, dintre care un milion de oameni și-au pierdut ambele membre și au devenit o problemă socială extrem de dureroasă. Ziua Victoriei era o zi de comemorare pentru că societatea a trecut prin acest șoc. A fost o victorie, dar a fost o victorie a aliaților”, a spus Igor Boțan.

Schimbarea de ton a venit începând cu anul 2007, când, potrivit lui Boțan, președintele Vladimir Putin a început să manifeste deschis ambițiile de refacere a măreției imperiale a Rusiei. După discursul ținut la Conferința de Securitate de la Munchen, Putin a încadrat Ziua Victoriei într-o nouă retorică: nu doar comemorare, ci de celebrare a gloriei militare.

„Începând cu 2007, Vladimir Putin a început deschis să-și manifeste pretențiile de refacere a măreției Rusiei, care se considera învingătoare în al Doilea Război Mondial, dar, chipurile, a fost învinsă în cel de-al Treilea Război Mondial, Războiul Rece. Pretenția Rusiei, după Conferința de Securitate de la Munchen din 2007, era să-și refacă măreția, iar Ziua Victoriei a fost transformată în ziua gloriei militare”, a explicat Igor Boțan.

9 mai nu mai este despre comemorarea victimelor, ci a devenit un instrument al ideologiei militariste, menit să alimenteze pretențiile expansioniste ale Kremlinului, spune expertul.

„Ziua Victoriei este folosită drept indulgență de Rusia. Ei pretind că dacă au fost victorioși în cel de-al Doilea Război Mondial, iar imperiul lor s-a destrămat, acea victorie servește drept indulgență pentru a-și revendica noul imperiu în cadrul așa-zisei lumi ruse”, a precizat expertul permanent al proiectului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dezbaterea publică la tema „9 mai la Moscova, Kiev și Chișinău, trei fețe total diferite” este ediția a 330-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

#semnificatie #Igor Boțan #9 mai

Directorul general al Termoelectrica, Iurie Razlovan, a declarat că una dintre cele mai mari provocări pentru companie rămâne achiziția gazelor naturale de pe piața liberă, începând cu primăvara anului 2026, când toți agenții economici vor fi obligați să procure resursele energetice în regim concurențial, transmite bani.md.

„Pentru câteva luni putem asigura consumul fără să intrăm în deficit, dar rămâne să vedem ce va fi după. Energocom va rămâne, foarte probabil, un actor important pe piață și cred că ei vor putea obține cele mai bune prețuri. Faptul că ieșim pe piața liberă nu înseamnă că Energocom nu va putea participa – la Bălți, de exemplu, a câștigat o altă companie”, a explicat Razlovan.

Potrivit acestuia, procesul de trading presupune o muncă specifică și există riscul ca anumite achiziții să nu fie recunoscute în tarif, dacă vor fi făcute la prețuri prea mari.

„Am scris colegilor să mergem cu toții cu ochii deschiși, ca să vedem cum facem achizițiile și să evităm prețuri care nu pot fi incluse în tarif”, a subliniat șeful Termoelectrica.

Razlovan a mai recunoscut că problema majoră rămân datoriile istorice ale companiei: 1,3 miliarde de lei către Energocom și 600 de milioane de lei către Moldovagaz.

„Asta trebuie discutat. Am speranța că Energocom va rămâne un actor important, dar doar în condiții de licitații deschise”, a adăugat el.

În opinia sa, un răspuns cert privind modul în care Termoelectrica se va aproviziona după liberalizarea pieței încă nu există.

„Nu pot declara că mâine noi vom ieși pe piață și vom cumpăra gaze la prețuri mici. Sunt multe necunoscute și trebuie să le discutăm cu partenerii”, a conchis directorul.