Fostul deputat și lider al PSRM, Igor Dodon s-a vaccinat împotriva coronavirusului abia astăzi, deși promitea că o va face imediat ce vor fi aduse primele doze de Sputnik V, vaccin, care nu a trecut certificările și aprobarea Organizației Mondială a Sănătății.

Dodon, aflat la Moscova, a publicat un filmuleț video în timp ce i se administrează serul anti-COVID.

„Deși încă am anticorpi împotriva COVID-19, am decis totuși să mă vaccinez. Bineînțeles, cu „Sputnik V”, deoarece consider că acest vaccin este cel mai sigur și mai eficient, dovadă fiind utilizarea acestuia în mai mult de 60 de țări din întreaga lume. Savanții estimează eficacitatea „Sputnik V” cu peste 95%. Sunt convins că vaccinarea obligatorie nu trebuie impusă, dar îndemn pe toți cei cărora le permite sănătatea și propriile convingeri, să se vaccineze. Este cea mai sigură metodă de a stopa pandemia. Îndemn autoritățile Moldovei să negocieze în regim de urgență cu Federația Rusă în privința livrării vaccinului rusesc în Moldova. Sunt sigur că, având în vedere cererea sporită și încrederea concetățenilor noștri față de „Sputnik V”, livrarea unui milion de doze ale acestui ser va permite dublarea numărului de persoane vaccinate în țara noastră, în cel mai scurt timp și să depășim criza actuală din sistemul de sănătate. Țin să amintesc că primele 182 mii de doze de vaccin „Sputnik V” au fost livrate în Moldova în prima jumătate a anului curent, în calitate de asistență umanitară, conform înțelegerilor noastre cu conducerea Rusiei și s-au epuizat în doar câteva zile”, a scris Dodon.

Anterior, Dodon insista ca Republica Moldova să procure 1 000 000 de doze de vaccin Sputnik V, întrucât, rușii ar fi predispuși să vândă un asemenea lot. Dodon afirmă că autoritățile noastre nu doresc să semneze un asemenea contract cu partea rusă.

Amintim că, în perioada încă când era președinte al țării, Igor Dodon declara că se va vaccina cu Sputnik V imediat ce va fi adus în țara noastră, însă așa și nu și-a onorat promisiunile făcute publice. Au fost aduse în Moldova câteva loturi de doze de Sputnik V, însă de fiecare dată liderul PSRM a găsit motive și scuze pentru a nu se imuniza.

#Igor Dodon #Sputnik #vaccin anti covid

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.