Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, prognozează pentru anul 2022 un colaps bugetar, în condiții în care, deficitul bugetar ar putea depăși suma de 20 de miliarde de lei. Dodon spune că intenția autorităților de a acoperi acest deficit bugetar din surse externe este una nefundamentată în condițiile în care partenerii externi doar anunță sprijin financiar pentru Moldova, fără ca acesta să ajungă în conturile Ministerului Finanțelor de la Chișinău.

„Am auzit zeci de declarații privind disponibilitatea partenerilor externi de a ne ajuta, însă în realitate la ziua de azi avem doar 29,1 milioane lei sau mai puțin de 1,5 milioane euro sub formă de granturi. Această sumă reprezintă doar 2% din suma planificată în acest an. Mult mai prost stăm la capitolul împrumuturi externe. În două luni tot ce a reușit guvernul actual a fost să împrumute 268 milioane lei, însă a trebuit să întoarcă pentru creditele mai vechi 293 milioane lei. Astfel toate granturile obținute de guvern în acest an, au mers la întoarcerea datorilor externe mai vechi”, menționează Igor Dodon.

Igor Dodon spune că o situație alarmantă se înregistrează și la capitolul împrumuturi interne, Guvernul luând credite de la băncile comerciale din țara la dobânzi extrem de mari, iar ulterior, dobânzile sunt restituite băncilor tot din bugetul de stat.

„Avem o creștere fără precedent a dobânzilor plătite de guvern pentru împrumuturile interne. Dacă anul trecut Guvernul se împrumuta cu 5,5% anual, acum dobânda plătită de Guvern a crescut de 2,5 și a ajuns la 14% cu o tendință clară de creștere în continuare. În astfel de condiții Guvernul se împrumută doar pentru a întoarce datoriile mai vechi, dar nici asta nu ajută, motiv pentru care Guvernul a fost nevoit să aloce 300 milioane lei suplimentar din veniturile sale pentru întoarcerea împrumuturilor interne mai vechi”, a mai spus Igor Dodon.

Recent, ministrul Finanțelor Dumitru Budianschi a recunoscut că deficitul bugetar de 15 miliarde de lei, planificat pentru acest an ar putea crește cu 6-7 miliarde de lei. Oficialul a explicat majorarea deficitului prin acordarea compensațiilor pentru gazele naturale, prin indexarea pensiilor, mai mult decât era planificat și prin reducerea fluxurilor comerciale cu Federația Rusă, Ucraina și Belarus.

#crestere economica #deficit bugetar #Igor Dodon

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.