Anca Dragu a fost cea care a propus numirea lui Petru Rotaru în funcția de viceguvernator al Băncii Naționale, susține speakerul Igor Grosu. Potrivit lui, premierul urmează să înainteze cât de curând posibil candidatura pentru funcția de ministru al Finanțelor.

Ulterior, discuții despre candidat vor avea loc în cadrul fracțiunii parlamentare a Partidului Acțiune și Solidaritate, pentru a obține sprijinul deputaților, potrivit Radio Moldova. Totodată, președintele Parlamentului a apreciat profesionalismul ministrului în exercițiu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Cred că este o creștere în carieră binemeritată. Domnul ministru și-a demonstrat profesionalismul pe durata mandatului. Are o imagine bună și are susținerea doamnei guvernator. Dânsa (n. red.: Anca Dragu) a inițiat discuția. Acum, cine urmează să îi ia funcția așteptăm să vină propunerea din partea domnului prim-ministru, așa cum este corect. Sunt sigur o să ne mișcăm repede”, a spus Igor Grosu.

Despre demisia lui Petru Rotaru a anunțat Dorin Recean în dimineața de joi, 25 iulie. Ulterior, Anca Dragu a precizat că acesta va deveni viceguvernator al Băncii Naționale, iar funcționarul le-a transmis ambilor oficiali mesaje de recunoștință pentru încrederea acordată.

#Anca Dragu #BNM #Igor Grosu #Petru Rotaru #viceguvernator

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.