Președintele Parlamentului, Igor Grosu, consideră că artiștii, care riscă să fie demiși din Ansanlul Joc, ar fi trebuit să dea dovadă de mai mult discernământ și mândrie. Declarația a fost făcută la o emisiune de la Radio Moldova. Acesta a criticat decizia unui grup de dansatori ai Ansamblului „Joc” de a dansa, la Sankt Petersburg, alături de oligarhul fugar Ilan Șor și reprezentanții partidelor afiliate acestuia.

„Acest ansamblu este emblemă, este istorie, și iată un gest de acesta… vorba aceea: poți să construiești numele, imaginea toată viața și este de ajuns un gest de acesta prostesc și ai șters cu buretele tot. Cred că trebuie mai mult discernământ și mândrie. Chiar să dansezi în fața unor bandiți, unor criminali? Țara aceasta rade de pe pământ orașe, sate. 21 de mii de copii deportați. Și tu te duci acolo și faci chef?”, spune Igor Grosu.

Amintim că, dansatori din Ansamblul Naţional Academic de Stat de Dansuri Populare (ANADP) „Joc”, colectiv emerit din Republica Moldova, au fost surprinși la Sankt Petersburg, dansând hora alături de oligarhul fugar Ilan Șor și afiliații acestuia uniți în Blocul „Victorie”.

Ulterior, reprezentanta conducerii Ansamblului „Joc”, Maria Andriuță, a spus că dansatorii nu au anunțat despre plecarea la Sankt Petersburg și au plecat pe cont propriu.

Ministerul Culturii a demarat o anchetă internă pentru a stabili toate aspectele.

Fondat în 1945, ANADP „Joc” a montat peste 80 de dansuri și a susținut peste 7 800 de spectacole în fața a peste 18 milioane de spectatori. Din 1957, „Joc” a avut spectacole în peste 60 de țări, obținând sute de premii și diplome. Ansamblul deține titlul de Colectiv Emerit al RSSM, fiind decorat și cu „Ordinul Republicii”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministrul Culturii, dezamăgit și enervat de dansatorii care au făcut „jocul” lui Șor: Au încălcat legea și bunul simț

#ansamblu joc #declarații Igor Grosu #ȘOR

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.