Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Igor Grosu, despre reforma în avocatură: „Este nevoie de o purificare internă și de mai multă transparență în breaslă”

03 Nov. 2025, 21:28
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Ana Panaguța
03 Nov. 2025, 21:28 // Actualitate //  Ana Panaguța

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că sistemul avocaturii din Republica Moldova are nevoie de o reformă internă și de o „purificare” care să contribuie la consolidarea încrederii în această profesie. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Potrivit lui, discuțiile despre felul în care unele persoane acced în breaslă, dar și despre comportamentul unor avocați în cadrul proceselor judiciare, trebuie purtate deschis și asumate chiar de comunitatea profesională.

„Sunt lucruri care trebuie discutate referitor la cum acced unele persoane în breaslă, nu doar cei care vin de la facultate, dar și cei care provin din alte profesii. Ei trebuie să se asigure că, atunci când cineva vine în avocatură și are o calitate mai puțin dorită, comportamentul ulterior lasă o amprentă negativă asupra întregii comunități”, a spus Grosu.

Șeful Legislativului a menționat că în anii precedenți a cunoscut cazuri în care unii avocați ar fi acționat deliberat pentru a tergiversa anchetele și procesele legate de grupări criminale susținute de Federația Rusă. Totodată, acesta a criticat implicarea unor reprezentanți ai profesiei în activități politice sau în partide asociate cu persoane condamnate.

„Au fost cazuri când unii avocați s-au poziționat de partea exponenților grupărilor criminale. Vrei să faci politică, poftim, fă politică, dar când e vorba de apărarea intereselor statului, aceasta trebuie să fie prioritară”, a subliniat Igor Grosu.

Oficialul a făcut referire și la ideea de vetting în avocatură – un proces de evaluare internă menit să asigure curățarea profesiei de persoane compromise.

„Doamna președinte i-a spus „vetting” – e o autoevaluare, o purificare a tagmei. Discuția trebuie să pornească din interior, cu cât mai multă transparență. Eu cred că în comunitatea avocaților există acea masă critică de profesioniști curajoși care pot iniția această reformă”, a conchis Igor Grosu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.