Aderarea la Uniunea Europeană până în anul 2030 e posibilă, dau asigurări autoritățile. Iar un referendum privind aderarea țării la UE ar urma să aibă loc pe 20 octombrie curent. În cadrul scrutinului, cetățenii vor fi întrebați „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”, se arată în textul documentului transmis de deputații PAS la Curtea Constituțională.

Referendumul este subiectul despre care se discută în contradictoriu. Unii „Da”, alții „Ba”. De ce nu s-a ajuns la un consens larg în societate? Aderarea la UE și reintegrarea Republicii Moldova sunt procese diferite? Cum vrea Rusia să destabilizeze situația din țara noastră? Cum pot fi oprite atacurile Kremlinului împotriva alegerilor din Moldova? Cât de important este recensământul și când vor fi cunoscute rezultatele acestui recensământ? Când Moldova va avea un nou Procuror General?

PA confirmă că există proces penal privind licitația de la Aeroport, pe faptul abuzului de serviciu: ce va urma? PSDE vrea front comun cu partidele pro-europene: PAS este acuzat că transformă „Satul European” în unealtă politică. Ce le răspund cei de la guvernare? De ce stagnează economia națională?

Acestea și alte întrebări vor fi discutate în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 12 aprilie curent, începând cu ora 20:00. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#emisiunea Realitatea te priveste #Igor Grosu #RLIVE TV

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.