Igor Grosu a fost reales în funcția de președinte al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), în cadrul celui de-al IV-lea Congres al formațiunii, desfășurat sâmbătă, 14 iunie. El a fost singurul candidat înscris pentru șefia partidului. Acesta a obținut 925 de voturi „pentru”, 27 de voturi „împotrivă”, iar 5 buletine au fost declarate nevalabile.

De asemenea, în cadrul Congresului au fost aleși și membrii Biroului PAS. Aceștia sunt Sinchevici Eugeniu, Rotari Tatiana, Potârniche Maxim, Boaghe Leonid, Cojuhari Roman, Șevciuc Mihai, Briceag Veronica.

În funcțiile de vicepreședinți ai formațiunii au fost aleși Doina Gherman, Veronica Roșca, Mihai Popșoi, Radu Marian, Vladimir Bolea, Dan Perciun, Virgiliu Pâslariuc, Ion Groza, Lilian Carp, Adrian Băluțel, Liliana Nicolaescu-Onofrei, Gheorghe Hajder, Larisa Voloh, Igor Chiriac și Tatiana Cucuietu. De asemenea, delegații congresului l-au desemnat pe Andrei Rusanovschi în funcția de secretar general al PAS.

În discursul său din cadrul Congresului PAS, Igor Grosu a subliniat că funcțiile publice trebuie privite ca o responsabilitate față de cetățeni, nu ca un motiv de mândrie personală sau o distincție.

„Funcțiile, pozițiile care apar în calea noastră, în biografia noastră, noi trebuie să le tratăm ca o mare responsabilitate. Asta nu-i decorații, asta nu-i diplomă, asta nu-i un lucru care să te lauzi”, a declarat acesta.

El a îndemnat membrii formațiunii să rămână vigilenți și conectați la așteptările oamenilor, menționând că societatea a investit „mari, foarte mari speranțe” în actuala guvernare.

„Asta trebuie să ne țină vigilenți, să te gândești dacă ai procedat corect, dacă ai făcut la timp lucrul ăsta și să te comporți cu foarte multă empatie”, a adăugat Grosu.

Liderul PAS a evidențiat și faptul că perioada următoare va fi una decisivă pentru reforme în mai multe domenii, inclusiv administrația publică, fiscalitate, educație și mediu, afirmând că formațiunea are instrumentele necesare pentru a le realiza.

La congres au fost prezenți și invitați de peste hotare, printre care premierul interimar al României, Ilie Bolojan, liderul Partidului Național Liberal. În discursul său, acesta a felicitat Republica Moldova pentru deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, calificând momentul drept unul istoric și subliniind contribuția actualei guvernări la acest rezultat.

De asemenea, eurodeputatul român Siegfried Mureșan a afirmat că PAS este singura formațiune democratică din Europa care a obținut majorități absolute la ultimele două alegeri. Potrivit acestuia, partidul reprezintă un exemplu pentru Partidul Popular European și pentru întreaga Europă. Mureșan a evidențiat totodată progresele Republicii Moldova pe calea integrării europene, de la depunerea cererii de aderare și obținerea statutului de țară candidată până la deschiderea negocierilor de aderare, menționând că aceste realizări au fost pregătite prin eforturile depuse în ultimele luni.

La 15 mai 2022, Igor Grosu a fost ales președinte al PAS, fiind singurul candidat înscris în cursă. El exercita deja funcția de lider interimar al formațiunii, după alegerea Maiei Sandu, fondatoarea partidului, în funcția de șefă a statului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Igor Grosu #PAS #presedinte

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.