Igor Grosu a fost reales în funcția de președinte al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), în cadrul celui de-al IV-lea Congres al formațiunii, desfășurat sâmbătă, 14 iunie. El a fost singurul candidat înscris pentru șefia partidului. Acesta a obținut 925 de voturi „pentru”, 27 de voturi „împotrivă”, iar 5 buletine au fost declarate nevalabile.

De asemenea, în cadrul Congresului au fost aleși și membrii Biroului PAS. Aceștia sunt Sinchevici Eugeniu, Rotari Tatiana, Potârniche Maxim, Boaghe Leonid, Cojuhari Roman, Șevciuc Mihai, Briceag Veronica.

În funcțiile de vicepreședinți ai formațiunii au fost aleși Doina Gherman, Veronica Roșca, Mihai Popșoi, Radu Marian, Vladimir Bolea, Dan Perciun, Virgiliu Pâslariuc, Ion Groza, Lilian Carp, Adrian Băluțel, Liliana Nicolaescu-Onofrei, Gheorghe Hajder, Larisa Voloh, Igor Chiriac și Tatiana Cucuietu. De asemenea, delegații congresului l-au desemnat pe Andrei Rusanovschi în funcția de secretar general al PAS.

În discursul său din cadrul Congresului PAS, Igor Grosu a subliniat că funcțiile publice trebuie privite ca o responsabilitate față de cetățeni, nu ca un motiv de mândrie personală sau o distincție.

„Funcțiile, pozițiile care apar în calea noastră, în biografia noastră, noi trebuie să le tratăm ca o mare responsabilitate. Asta nu-i decorații, asta nu-i diplomă, asta nu-i un lucru care să te lauzi”, a declarat acesta.

El a îndemnat membrii formațiunii să rămână vigilenți și conectați la așteptările oamenilor, menționând că societatea a investit „mari, foarte mari speranțe” în actuala guvernare.

„Asta trebuie să ne țină vigilenți, să te gândești dacă ai procedat corect, dacă ai făcut la timp lucrul ăsta și să te comporți cu foarte multă empatie”, a adăugat Grosu.

Liderul PAS a evidențiat și faptul că perioada următoare va fi una decisivă pentru reforme în mai multe domenii, inclusiv administrația publică, fiscalitate, educație și mediu, afirmând că formațiunea are instrumentele necesare pentru a le realiza.

La congres au fost prezenți și invitați de peste hotare, printre care premierul interimar al României, Ilie Bolojan, liderul Partidului Național Liberal. În discursul său, acesta a felicitat Republica Moldova pentru deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, calificând momentul drept unul istoric și subliniind contribuția actualei guvernări la acest rezultat.

De asemenea, eurodeputatul român Siegfried Mureșan a afirmat că PAS este singura formațiune democratică din Europa care a obținut majorități absolute la ultimele două alegeri. Potrivit acestuia, partidul reprezintă un exemplu pentru Partidul Popular European și pentru întreaga Europă. Mureșan a evidențiat totodată progresele Republicii Moldova pe calea integrării europene, de la depunerea cererii de aderare și obținerea statutului de țară candidată până la deschiderea negocierilor de aderare, menționând că aceste realizări au fost pregătite prin eforturile depuse în ultimele luni.

La 15 mai 2022, Igor Grosu a fost ales președinte al PAS, fiind singurul candidat înscris în cursă. El exercita deja funcția de lider interimar al formațiunii, după alegerea Maiei Sandu, fondatoarea partidului, în funcția de șefă a statului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Igor Grosu #PAS #presedinte

Un moldovean cu cetățenie română a fost arestat de Curtea de Apel Iași, după ce autoritățile din Lituania l-au dat în urmărire internațională și îl acuză de terorism. Sergiu Gurschi, în vârstă de 66 de ani, ar fi implicat într-o serie de incendieri cu dispozitive explozive, iar anchetatorii lituanieni susțin că operațiunile ar fi fost coordonate de serviciul militar de informații al Rusiei, scrie Ziarul de Iași.

Gurschi a fost reținut pe 24 septembrie, în jurul orei 22:45, la punctul de trecere a frontierei Albița, în timp ce se afla într-un autocar. Pe numele său, Tribunalul Districtual din Vilnius emisese, la 31 august 2026, un mandat european de arestare pentru infracțiuni de terorism.

A doua zi, pe 25 septembrie, Curtea de Apel Iași a dispus arestarea sa provizorie pentru 15 zile, în vederea predării către autoritățile din Lituania. Gurschi a fost plasat în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție Județean Iași. Următorul termen în dosar a fost stabilit pentru 7 octombrie.

Potrivit unor surse din Parchet citate de „Ziarul de Iași”, Gurschi și-ar fi declarat domiciliul în Sectorul 3 al Bucureștiului. În Lituania, acesta este anchetat într-un dosar privind incendierea unor bunuri și imobile cu ajutorul unor colete care ar fi conținut dispozitive explozive și care ar fi fost expediate prin companii de curierat precum DHL și DPD.

Potrivit mandatului emis de autoritățile lituaniene, Gurschi ar fi devenit membru al unei grupări teroriste în 2024 și, împreună cu alte persoane, ar fi participat la incendierea unor bunuri aparținând DHL. Faptele sunt anchetate ca acte de terorism, anchetatorii susținând că acestea ar fi pus în pericol viața și sănătatea mai multor persoane.

Autoritățile lituaniene au anunțat anterior anchete privind expedierea unor colete cu dispozitive explozive în mai multe țări europene. În septembrie 2025, 15 persoane au fost acuzate în Lituania de infracțiuni de terorism în legătură cu presupusa detonare a unor colete în Germania, Polonia și Marea Britanie. Potrivit anchetatorilor, coletele conțineau dispozitive explozive declanșate de cronometre electronice ascunse în perne de masaj.

Anchetatorii din mai multe țări europene susțin că în spatele unor astfel de operațiuni s-ar afla serviciul militar de informații al Rusiei, care ar urmări destabilizarea și intimidarea unor state europene ce sprijină Ucraina. Moscova a respins acuzațiile privind implicarea serviciilor sale de informații în aceste operațiuni.

Cazul lui Gurschi este al doilea dosar de acest tip în care o persoană este reținută la frontiera dintre Republica Moldova și România și ulterior arestată de Curtea de Apel Iași, într-un interval de mai puțin de o săptămână.

Pe 19 septembrie, aceeași instanță l-a arestat pe Iurie Manic, cetățean al Republicii Moldova, în baza unui mandat european de arestare emis de autoritățile franceze. Manic, în vârstă de 51 de ani, era căutat pentru infracțiuni legate de deteriorarea unor bunuri și subminarea moralului forțelor armate în scopul prejudicierii apărării naționale. Pentru aceste infracțiuni, pedeapsa maximă prevăzută de legea franceza este de 5 ani închisoare.

Potrivit anchetatorilor francezi, Manic ar fi coordonat o operațiune în care mai mulți cetățeni moldoveni ar fi fost recrutați pentru a realiza graffiti-uri cu mesaje legate de războiul din Ucraina.Toate acestea erau menite să manipuleze opinia publică și să amplifice tensiunile politice din Franța privind sprijinul acordat Ucrainei. Curtea de Apel Iași a dispus, la sfârșitul lunii septembrie, predarea acestuia către autoritățile franceze.