Oligarhul ucrainean Igor Kolomoisky, care a fost arestat sâmbăta trecută fiind acuzat de fraudă și spălare de bani, este suspect într-o anchetă penală privind deturnarea fondurilor băncii Privatbank, a declarat joi, 7 septembrie curent, un parlamentar.

VIDEO Igor Kolomoisky, omul de afaceri ucrainean a cărui avere este estimată la 1 mlrd $, a fost arestat

Iaroslav Jelezniak a spus pe Telegram că oligarhul a fost înștiințat în mod oficial printr-o notificare de suspiciune. Biroul Național Anticorupție al Ucrainei a declarat că a identificat șase persoane ca fiind suspecte într-un caz de delapidare la Privatbank.

Kolomoisky sau avocații săi nu au putut fi contactați imediat pentru comentarii.

Un tribunal ucrainean a ordonat sâmbătă ca magnatul Igor Kolomoisky să fie reținut pentru două luni sub suspiciunea de fraudă și spălare de bani, o mișcare puternică împotriva unuia dintre cei mai puternici oameni de afaceri ai țării.

Arestarea lui Kolomoisky, care se află sub sancțiunile SUA și un fost susținător al președintelui Volodimir Zelenski, vine în timp ce Kievul încearcă să facă progrese în lupta anticorupție.

Avocații lui Kolomoisky vor contesta hotărârea, punând la îndoială legalitatea acesteia, dar au spus că oligarhul că nu va plăti o cauțiune de aproape 14 milioane de dolari pentru a-și asigura eliberarea, a informat postul Radio Liberty.

#avere #dosar #Igor Kolomoisky #oligarh #suspect

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.