Curs valutar
  • EUR
    20.1525
    -0.0243%
  • USD
    18.2310
    0.3006%
  • RUB
    0.2215
    0.9932%
  • RON
    3.7670
    -0.1062%
  • UAH
    0.4011
    0.2493%

Toate știrile

16 noiembrie 2026

Igor Munteanu: Istoria „Le Bridge”, cea de a doua companie care a participat la licitația ratată de la Aeroport

20 Feb. 2024, 15:24
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
20 Feb. 2024, 15:24 // Economie //  Realitatea.md

Licitația eșuată de la aeroport scoate la iveală noi detalii controversate, care provoacă bănuieli rezonabile că puterea actuală a intrat în cârdășie cu unele grupuri de interese care fac bani prin scheme dubioase. Liderul CUB, Igor Munteanu, publică o anchetă despre cea de a doua companie, „Le Bridge”, care s-a înscris, în ultimul moment, în concursul girat de Spînu și care, potrivit politicianului, ar avea rădăcini adânci în businessul subteran de la Chișinău.

Igor Munteanu atrage atenția că, luni seara, concursul organizat de APP pentru închirierea spațiilor comerciale din Aeroportul Internațional Chișinău a fost anulat de însuși ministrul Andrei Spînu, chiar dacă anterior, acesta „insista vehement că licitația este corectă și va fi încheiată”, conform unui material publicat de ziua.md.

„Anularea nu au cerut-o șeful APP, și nici noul Manager al AIC. Anunță Spînu, semnalând că el este la „butoane”. Ministrul tună și fulgeră pe Telegramul său și acuză de sabotaj intern și extern. Nu-i clar ce poate fi „sabotaj extern” și pe cine să sancționăm, dar înțelegem că planurile inițiale nu s-au îndeplinit întocmai, concursul a fost viciat, chiar dacă până la sfârșitul zilei erau deja 2 companii înscrise pentru acest concurs. A doua companie, care decide să pretindă la spațiile comerciale din AIC este Le Bridge. Și aici, cazul acestei companii este ilustru, ca să înțelegem ce-i la mijloc”, își începe descrierea Igor Munteanu.

Din afirmațiile lui reiese că această companie are o relație mai veche cu autoritățile moldovene, inclusiv cu guvernarea lui Plahotniuc.

„În primul rând, Le Bridge se ocupă de busienssul duty free de peste 2 decenii. A câștigat un proces contra RM, atunci când puterea a vrut să-i suspende autorizația de funcționare. Iar pentru ca să-și securizeze prezența în afaceri a fost comod cu orice fel de putere politică. În anul 2018, Le Bridge a participat la privatizarea CTC Tutun, fiind declarat câștigător al concursului comercial de privatizare a 5.076982 acțiuni ale statului (90.81%) din Tutun-CTC, la un preț de vânzare de 166 mln lei, cu achitarea integrală la semnarea contractului. Din 2013 până în 2018, veniturile companiei au scăzut de patru ori, iar din 2017-2018, cheltuielile administrative s-au dublat. În ultimul an de funcționare ca întreprindere de stat, CTC Tutun și-a mărit brusc volumul de creanțe, având depozitele pline de țigări nevândute, pregătindu-se astfel de un faliment tehnic aproape imposibil de evitat. Până în 2018, APP a încercat să vândă acțiunile CTC Tutun de 7 ori (!) prin Bursa de valori, dar toate încercările au fost anulate, și atunci s-a apelat la Le Bridge, partenerul din umbră al multor oficiali de atunci ai guvernului PD”, notează liderul CUB.

Acesta explică, în continuare, cum compania respectivă ar fi fost constrânsă „să coopereze” cu puterea de la Chișinău.

„În august 2019, Le Bridge a transmis o scrisoare către autoritățile RM, în care se arăta dispusă să restituie bunul cumpărat în 2018, motivând că ar fi fost forțată să participe la privatizare, și că, în calitate de gest de bună voință este gata să restituie bunul privatizat. Mai ales, în contextul în care CTC Tutun era al 4 obiectiv supus unei anchete parlamentare, exista o frică reală și directă a managerului acestei companii că riscurile erau mai mari decât bunul obținut, în urma unor conjuncturi organizate de guvernul PM Filip. În septembrie, 2019, Le Bridge denunță propria scrisoare și refuză să mai participe la audierile comisiei parlamentare. Era clar că Le Bridge primise asigurări că afacerile pot merge mai departe în duty free fără complicații. Prin analogie, cred că și de această dată Le Bridge a participat la concurs, la stăruința cuiva”, menționează Igor Munteanu.

De menționat că, potrivit liderului CUB, în 2018, Comisia de stat pentru privatizarea CTC Tutun îi includea și pe V. Iurcu și V. Pricop, tot ei membri în componența Consiliului CTC-Tutun, „o coincidență deloc întâmplătoare”.

„Cine se găsește astăzi în consiliile de administrare ale AIC pentru ca să știm în folosul cui se lucrează prin vicierea acestor licitații? Cred că APP are obligația prezentării unor explicații mai credibile, nu pe Telegram”, a adăugat politicianul.

În ceea ce privește licitația de la aeroport , Munteanu atrage atenția asupra mai multor indicii care confirmă că aceasta urma să fie trucată și-i acuză pe premierul Recean, dar și pre președintele Maia Sandu că acceptă jocul unui „ministru cu probleme”.

„Cred că este timpul să știm dacă despre vicierea concursului APP a aflat numai din partea opiniei publice, ori au existat și anumite scrisori de la CNA, Consiliul Concurenței către APP, chiar și din partea fostei conduceri AIC, ceea ce ar singulariza persoana care insista atât de mult pe faptul că licitația ar fi „perfect corectă”. Și sigur ne-ar interesa dacă există o anumită scrisoare din partea companiei Heinemann către guvernul RM cu privire la obiecțiile formulate față de Caietul de Sarcini, dovada clară a fraudării acestei licitații. Cred că suspendarea licitației este dovada unui eșec al APP și ministrului superior de ramură, care se vede obligat să reia organizarea licitației, chiar dacă asta înseamnă bani pierduți, timp irosit și pierderea reputației. Mai mult, asemenea eșecuri decredibilizează și pe actualul prim-ministru și pe șeful statului, care a obișnuit să-i ofere prea mult spațiu de acțiune unui ministru cu probleme”, mai scrie Igor Munteanu.

În concluzie, acesta constatat că APP rămâne o „verigă slabă” în sistemul de administrare a celor 130 miliarde de lei proprietăți publice, „care continuă să se poticnească în proceduri, interese ascunse și incompetență”.

Reprezentanții „Le Bridge” nu au comentat deocamdată declarațiile lui Igor Munteanu.

Realitatea Live

16 Nov. 2026, 20:00
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
16 Nov. 2026, 20:00 // Slider //  Daniela Baranovschi

Comisia Europeană pregătește un nou împrumut de 45 de miliarde de euro pentru Ucraina, care ar urma să fie garantat din bugetul Uniunii Europene. Planul, care va fi prezentat miercuri, 18 noiembrie, urmărește să asigure finanțarea Kievului în 2027, în condițiile în care războiul cu Rusia continuă, iar nevoile financiare ale Ucrainei cresc. Propunerea necesită acordul unanim al liderilor europeni, dar patru state membre au transmis deja că nu intenționează să participe la viitoare împrumuturi pentru Ucraina, potrivit POLITICO.

Comisia Europeană va prezenta miercuri un plan pentru acordarea unui împrumut de 45 de miliarde de euro Ucrainei, garantat prin resursele disponibile în bugetul multianual al Uniunii Europene, au declarat pentru POLITICO doi oficiali europeni.

Inițiativa vine într-un moment în care Rusia își intensifică atacurile cu drone și rachete asupra infrastructurii ucrainene, iar autoritățile de la Kiev au nevoie de finanțare pentru a menține funcționarea statului și pentru a susține efortul de război înaintea unei ierni ce se anunță foarte dificilă.

Propunerea ar urma să fie discutată de șefii de stat și de guvern ai Uniunii Europene la reuniunea programată pentru 26-27 noiembrie, notează Mediafax.

Cum vrea Bruxellesul să garanteze cele 45 de miliarde de euro

Potrivit oficialilor citați de POLITICO, Comisia Europeană va propune folosirea marjei disponibile în actualul buget multianual al Uniunii Europene pentru garantarea împrumutului.

Mecanismul ar urma să fie similar celui utilizat pentru un împrumut anterior de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei.

Concret, Bruxellesul ar utiliza capacitatea de garantare oferită de bugetul comun european pentru a susține împrumutul.

Marja bugetară reprezintă diferența dintre plafonul resurselor pe care UE le poate mobiliza și sumele deja angajate. Această capacitate poate fi utilizată pentru garantarea unor împrumuturi, fără ca întreaga valoare să fie disponibilă imediat sub formă de numerar.

Pentru utilizarea acestui mecanism este însă necesar acordul unanim al statelor membre.

Patru țări nu vor să participe la noi împrumuturi pentru Ucraina

Ungaria, Slovacia, Cehia și Bulgaria au semnalat că nu intenționează să participe la viitoare împrumuturi destinate Ucrainei, potrivit POLITICO.

Poziția celor patru state ar putea complica negocierile, având în vedere că utilizarea marjei bugetare necesită unanimitate.

Există însă un precedent ce poate oferi o ieșire din blocaj. În trecut, aceste țări nu au blocat utilizarea bugetului multianual european pentru garantarea unor împrumuturi acordate Kievului, chiar dacă au avut rezerve față de participarea directă la mecanismele de finanțare.

Opoziția față de participarea la un nou împrumut nu înseamnă automat că statele respective vor bloca și garantarea lui prin bugetul Uniunii.

Ucraina are nevoie de zeci de miliarde de euro în 2027

Discuțiile privind noul împrumut au loc pe fondul unui deficit de finanțare tot mai mare pentru Ucraina.

Oficialii europeni estimau că necesarul de finanțare rămas neacoperit pentru 2027 se ridică la aproximativ 70 de miliarde de euro.

Uniunea Europeană a aprobat deja un program de împrumuturi de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027, împărțit în două tranșe anuale de câte 45 de miliarde de euro.

La finalul lunii octombrie, Comisia Europeană a anunțat că a făcut un nou pas pentru implementarea tranșei de 45 de miliarde de euro aferente anului 2027.

Conform structurii prezentate atunci, până la 13,3 miliarde de euro sunt destinate sprijinului bugetar, iar 31,7 miliarde de euro vor susține capacitatea industrială de apărare a Ucrainei.

Noua inițiativă, ce va fi discutată miercuri, trebuie distinsă de această tranșă deja prevăzută în programul european. Ea face parte din discuțiile privind acoperirea nevoilor financiare suplimentare ale Kievului.

De ce summitul din 26-27 noiembrie este decisiv

Liderii Uniunii Europene urmează să discute despre finanțarea Ucrainei la reuniunea din 26-27 noiembrie, când pe agendă se află și negocierile privind următorul buget multianual al Uniunii, pentru perioada 2028-2034.

Cele două dosare sunt strâns legate, deoarece statele membre trebuie să decidă atât cum finanțează sprijinul pentru Ucraina, cât și ce resurse vor putea fi utilizate pentru prioritățile europene din următorii ani.

Potrivit Financial Times, cancelarul german Friedrich Merz a pus în discuție condiționarea unui acord asupra viitorului buget european de participarea tuturor statelor membre la finanțarea Ucrainei.

Această abordare a provocat rezerve, inclusiv din partea premierului ceh Andrej Babiš, care se opune transformării sprijinului financiar pentru Ucraina într-o condiție pentru adoptarea viitorului buget al UE.

Liderii europeni vor trebui să găsească o formulă care să asigure finanțarea Kievului fără să blocheze negocierile bugetare.