Adunarea Generală a Procurorilor, stabilită pentru data de 23 februarie, a fost amânată cu o săptămână. O hotărâre în acest sens a fost aprobată marți, 20 februarie, de membrii Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

Președintele CSP, Dumitru Obadă, a declarat că anterior s-a stabilit că ședința să se desfășoare online, iar specialiștii IT au recomandat amânarea pentru a asigura continuitatea procesului tehnic și funcționarea platformei online.

Potrivit lui, între timp, mai exact până la finalul săptămânii, urmează să fie publicate rapoartele Procuraturii Generale și Consiliului Superior al Procurorului, iar în cadrul Adunării, acestea vor fi dezbătute, inclusiv prioritățile pentru anul 2024, transmite IPN.

Astfel, Adunarea Generală a Procurorilor a fost stabilită pentru data de 29 februarie, ora 09:00.

Pe odinea de zi vor fi 2 chestiuni spre examinare: Audierea rapoartelor de activitate a Consiliului Superior al Procurorilor și a Procuraturii pentru anul 2023 și Dezbaterea priorităților pentru anul 2024.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ultima dată Adunarea Generală a Procurilor s-a convocat pe 22 decembrie, când au fost aleși noii membri ai Consiliului Superior al Procurorilor. Convocarea s-a reușit după aproximativ trei ani de la ultima ședință.

În perioada pandemiei procurorii nu s-au putut întruni din cauza restricțiilor. Ulterior, au așteptat inițierea unui mecanism de evaluare a integrității tuturor candidaților pentru CSP.

#Adunarea Generală a Procurorilor #CSP #procurori

Președintele rus Vladimir Putin apare tot mai rar în Moscova și Soci, de teama dronelor ucrainene și a rachetelor „Flamingo”. În schimb, acesta și-a mutat tot mai mult activitatea la est de Munții Ural, în zone considerate mai greu accesibile, informează adevărul.ro.

Cu toate acestea, scrie Dialog, săptămâna trecută, Putin a declarat public că „nu s-a temut niciodată de nimic”. Este relevant faptul că afirmația a fost făcută la Novosibirsk, la aproximativ 3.000 de kilometri de granița cu Ucraina.

În anii precedenți, Putin își petrecea în mod tradițional cea mai mare parte a lunii august la Soci. În acest an, însă, liderul rus a renunțat la această tradiție.

El nu mai apare în reședința sa de acolo și nici în Moscova. Kremlinul încearcă să ascundă această informație.

„După intensificarea atacurilor ucrainene, traseul său public se deplasează tot mai vizibil spre Siberia și Extremul Orient, deși Kremlinul continuă să prezinte întâlniri cu ușile închise, marcate ca fiind desfășurate la Moscova (…) «Elita» Kremlinului a fugit și ea după lider, în spatele Uralilor, și și-a amenajat reședințe de lux în zone în care dronele ucrainene nu pot ajunge”, a remarcat publicația.

În Munții Altai s-ar fi mutat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, premierul Mihail Mișustin, șeful Sberbank, German Gref, directorul Gazprom, Alexei Miller, și alte persoane importante.

De asemenea, potrivit publicației, Putin a intensificat și mai mult măsurile de securitate, deja fără precedent. Printre altele, liderul rus a început să își ascundă și mai bine deplasările.

Din martie, în Soci, a fost extinsă zona de restricție din jurul reședinței președintelui rus, pe fondul temerilor privind posibile atacuri cu drone. Măsura a venit la pachet cu o serie de restricții neobișnuite pentru locuitorii din zonă.

Potrivit informațiilor publicate de Kyiv Post, Serviciul Federal de Protecție al Rusiei – agenția responsabilă de securitatea președintelui – a pregătit instituirea unei zone de securitate de aproximativ 3 km² în jurul reședinței prezidențiale Bocharov Ruchey din Sochi.