Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Igor Munteanu: „Primul proiect pe care și-l dorește Putin, prin acest război din Ucraina, este să reconstruiască URSS”

17 Iun. 2022, 07:04
 // Categoria: Politica // Autor:  Redacția Realitatea
17 Iun. 2022, 07:04 // Politica //  Redacția Realitatea

Războiul din Ucraina reprezintă o fereastră de oportunitate pentru procesul de eurointegrare a Republicii Moldova, iar șansa ca să obținem o perspectivă clară de aderare, în timpul summit-ului european de săptămâna viitoare, este aproape bătută în cuie. Opiniile aparțin unor reprezentanți ai societății civile, potrivit cărora Republica Moldova trebuie să profite de contextul regional pentru a se apropia de Uniunea Europeană, mai ales, în condițiile în care multe state UE susțin acest demers.

Expertul IDIS Viitorul, Igor Munteanu, spune că Republica Moldova nu poate rata șansa obținerii statutului de candidat la aderare, statut care ne-ar scoate din zona gri și ne-ar proteja de aspirațiile expansioniste ale Rusiei, potrivit ipn.md.

„Republica Moldova a făcut cam toate eforturile pe care trebuia să le facă la această etapă. Mă refer la cele instituționale. Și contextul regional favorizează această abordare. Cea mai mare greșeală ar fi să tratăm această oportunitate de aderare în termeni normali. Războiul din Ucraina a schimbat complet harta de securitate a Europei. Motivul central pentru care trebuie să folosim această șansă de aderare este să nu rămânem în zona gri. În această zonă gri Federația Rusă face tot ce-i trece prin cap. Primul proiect pe care și-l dorește Vladimir Putin, prin acest război din Ucraina, este să reconstruiască URSS. Și astfel să distrugă securitatea europeană, internațională și să construiască un sistem bipolar”, a spus Igor Munteanu, în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la JurnalTV.

În același timp, expertul IPRE, Mihai Mogâldea, spune că mesajele de susținere din partea multor lideri europeni sunt o confirmare a faptului că vom deveni stat candidat la aderare, alături de Ucraina. Potrivit expertului, evenimentul istoric ar putea avea loc chiar în timpul summit-ului UE din 23-24 iunie.

„Înainte de 24 februarie noi nici nu ne puneam problema transmiterii unei cereri de aderare. Dar contextual regional a deschis o fereastră de oportunitate de care trebuia să profităm. Fereastră de oportunitate însemnând o atenție sporită față de regiune, o dorință a statelor europene, venită de jos în sus, de la nivelul societății, de a acorda sprijin Ucrainei, dar și Republicii Moldova. Putem privi cu optimism evenimentul de săptămâna viitoare, summit-ul Consiliului European. Perspectiva clară de aderare este aproape bătută în cuie. Toate mesajele care au venit, inclusiv cel al președintelui Macron, vorbesc clar că Uniunea Europeană este gata să recunoască această perspectivă de aderare”, a spus expertul IPRE, Mihai Mogâldea.

De cealaltă parte, ex-deputatul Iurie Reniță spune că decizia privind acordarea statutului de candidat la aderare este luată în cadrul Uniunii Europene cu unanimitate de voturi, iar în blocul comunitar există încă multe state reticente față de acest subiect.

„Prin excelență, Republica Moldova este un stat european. Dar trebuie să ne facem lecția bine, să promovăm consecvent și coerent interesele naționale. Noi lăsăm pe seama unor state europene să ne rezolve problemele cu referire la reticența altor state. Mă refer la Danemarca, Olanda unde abordarea este extrem de exigentă. Abordarea trebuie să fie mai extinsă vis-à-vis de susținătorii sinceri ai Republicii Moldova. Să nu ne cramponăm pe 2-3 țări, chiar dacă ele sunt foarte importante. Să nu uităm că este vorba de consens la luarea deciziei. Mi-aș dori ca mesajele de acasă, transmise cetățenilor și partenerilor externi, să fie mai echilibrate și nu atât de entuziasmate”, a spus ex-deputatul Iurie Reniță.

Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană la 3 martie, după ce cereri similare au fost depuse de Ucraina și Georgia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

 

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.