Membrii comisiei de pre-vetting urmează să analizeze informații despre veniturile și cheltuielile candidaților, solicitate de la bănci și FISC. De asemenea, vor fi analizate informațiile apărute în presa de investigație despre situația financiară a potențialilor membri CSM sau CSP. O spune președintele comisiei de pre-vetting, Herman von Hebel, potrivit căruia candidații care nu vor trece etapa preselecției, nu-și vor pierde locurile actuale de muncă, însă nu vor mai putea accede în funția de membru CSM sau CSP.

Comisia de pre-vetting și-a început activitatea încă acum două luni, timp în care au fost stabilite criteriile în baza cărora vor fi evaluați candidații, spune președintele comisiei, informează ipn.md.

Potrivit legii, cei care râvnesc funcția de membru CSM sau CSP primesc un chestionar de etică și declarația de avere și interese persoane. Dosarul va fi examinat de comisia de preselecție, iar datele furnizate de candidați vor fi raportate la datele oferite de FISC și bănci.

„Judecătorii și procurorii care sunt candidați trebuie să raporteze veniturile pentru ultimii 5 ani. Ca noi să înțelegem care este contextul situației financiare, de unde sunt veniturile. Noi vom primi informații de la bănci și de la autorități, cum ar fi FISC. Noi vom analiza informațiile pe care ni le vor oferi candidații, dar vom examina și informațiile din alte surse. Vom analiza și informațiile venite din partea societății civile, de la jurnaliștii de investigație. Mai exact, vom analiza date de la oricine din Moldova care are informații relevante despre acești candidați. Candidații trebuie să completeze declarațiile cu informații corecte și complete, pentru că noi vom săpa destul de adânc în situația lor financiară”, a spus Herman von Hebel în cadrul emisiunii „Joi cu Liliana Barbăroșie” de la postul public de televiziune.

Potrivit președintelui comisiei, dacă un candidat este descalificat la etapa preselecției, nu mai poate participa la concurs, iar deciziile comisiei pot fi contestate în instanța de judecată.

Herman von Hebel spune că până la sfârșitul acestui an întregul proces de pre-vetting urmează să fie finalizat.

„Noi analizăm integritatea profesională și financiară. Dacă un candidat este descalificat, el nu-și pierde locul de muncă. Dar acel candidat nu va mai putea candida ulterior pentru a fi ales membru al CSM sau CSP, vorbim doar de accederea într-o nouă funcție. Legea prevede procedura de contestație și acesta este un aspect important într-un proces echitabil. Asta înseamnă că noi avem obligația de a lua decizii foarte argumentate. Decizia poate fi contestată, dar perioada de timp pentru asta este foarte scurtă. Contestația poate fi depusă în termen de 5 zile din data deciziei noastre, iar Curtea Supremă trebuie să decidă în privința acestei contestații într-o perioadă scurtă de timp. Asta nu are cum să întârzie întregul proces”, a mai spus președintele comisiei de pre-vetting.

Comisia de evaluare (de pre-vetting), care examinează profesionalismul și integritatea candidaților la funcția de membru CSM și CSP, este creată din 3 membri numiți de fracțiunile parlamentare în funcție de proporționalitatea mandatelor și 3 membri sunt delegați de partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Președinte al comisiei este juristul olandez Herman von Hebel.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CSM #CSP #judecată #pre-vetting

Guvernul a aprobat planul de măsuri pentru pregătirea sezonului de încălzire 2026–2027, în condițiile în care autoritățile avertizează asupra prețurilor volatile la gaze, riscurilor generate de războiul din Ucraina și efectelor secetei asupra producției de energie electrică din regiune. Documentul include 52 de măsuri și scenarii pentru asigurarea energiei, gazelor și combustibililor pe durata sezonului rece.

Planul stabilește acțiuni concrete pentru instituțiile responsabile și urmărește ca Republica Moldova să dispună de suficiente resurse energetice și mecanisme de intervenție în cazul unor perturbări ale aprovizionării.

„Prețurile la gaze pe piețele internaționale au crescut semnificativ, iar seceta severă din regiune a afectat producția de energie electrică și, inevitabil, s-a reflectat și asupra pieței”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

Potrivit ministrului, autoritățile au luat în calcul aceste riscuri pentru ca fiecare familie să aibă acces la energie și să poată trece iarna în siguranță.

Linia Vulcănești–Chișinău, pregătită pentru exploatare

Una dintre prioritățile planului este consolidarea securității aprovizionării cu energie electrică. Autoritățile își propun să înceapă exploatarea comercială a liniei de 400 kV Vulcănești–Chișinău până la sfârșitul lunii octombrie.

Totodată, vor fi întreprinse măsuri pentru majorarea capacității comerciale de transport la frontiera cu România. Liniile de 110 kV urmează să fie menținute în stare operațională pentru a putea fi utilizate, la necesitate, pentru alimentarea Republicii Moldova din sistemul electroenergetic românesc.

ANRE urmează, de asemenea, să pregătească lansarea pieței organizate a contractelor bilaterale, iar autoritățile vor evalua posibilitatea acoperirii necesarului de energie electrică prin piețele organizate și importuri.

Cât gaz trebuie să aibă Moldova în rezervă

Și în sectorul gazelor naturale sunt prevăzute măsuri pentru reducerea riscurilor. SA Energocom trebuie să suplinească stocurile de securitate până la 1 octombrie 2026, iar până la 1 noiembrie toți furnizorii de gaze vor trebui să constituie stocuri echivalente cu 15% din consumul anual, proporțional cu cota de piață.

Pentru aprovizionarea regiunii transnistrene a fost stabilită o cantitate de 135,9 milioane de metri cubi de gaze, care urmează să fie stocată până la 1 noiembrie.

Rețelele și centralele trebuie pregătite până la 15 octombrie

Planul prevede finalizarea, până la 15 octombrie 2026, a lucrărilor necesare pentru sezonul rece la instalațiile energetice, rețelele termice și rețelele de transport și distribuție a gazelor și energiei electrice. Vor fi verificate și sursele de alimentare de rezervă pentru consumatorii de importanță vitală, capacitatea de intervenție a operatorilor, rezervele de combustibili alternativi și stocurile de materiale și echipamente necesare în caz de avarie.

Autoritățile vor acorda atenție inclusiv protecției infrastructurii energetice împotriva atacurilor și riscurilor cibernetice.

Instituțiile publice vor fi obligate să urmărească mai atent consumul

Planul nu se limitează la asigurarea resurselor. Instituțiile publice vor monitoriza și raporta lunar consumul de energie și apă, urmând să fie identificate consumurile nejustificate și propuse măsuri pentru reducerea acestora. În paralel, vor continua programele de eficiență energetică, cu accent pe consumatorii vulnerabili și sectorul rezidențial. Autoritățile vor analiza și soluții pentru creșterea numărului de clădiri conectate la sisteme centralizate de alimentare cu energie termică.

Controale la benzinării și depozite

În perioada sezonului rece vor fi verificate și produsele petroliere comercializate în Republica Moldova. Controalele vor viza calitatea combustibililor și respectarea parametrilor tehnici, atât în depozite, cât și în stațiile de alimentare. Autoritățile vor urmări inclusiv împrospătarea stocurilor, după ce temperaturile scăzute din sezonul precedent au demonstrat că frigul poate afecta filtrabilitatea motorinei și funcționarea autovehiculelor, generatoarelor și altor echipamente.