Universitatea de Stat din Moldova a obținut acreditare internațională ca urmare a procesului de acreditare externă a Comisiei Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), în cadrul proiectului QFORTE, transmite IPN.

Contactat de IPN, rectorul universității, Igor Șarov, a remarcat că acreditarea internațională reprezintă un pas foarte important în recunoașterea excelenței academice a universității și a standardelor înalte de calitate pe care le oferă. Potrivit lui, acreditarea internațională ajută la consolidarea imaginii universității și creșterea competitivității studiilor la nivel mondial. Sporește credibilitatea în fața publicului.

„Suntem onorați prin această acreditare să ne numărăm printre instituțiile de învățământ superioare recunoscute la nivel mondial, ceea ce ne consolidează poziția ca un centru de excelență universitar în educație și în cercetare”, a adăugat rectorul USM.

Igor Șarov a apreciat sprijinul și efortul întregii comunități academice, de la studenți până la profesori, personalul USM, și absolvenți care duc faima universității.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rectorul a spus că universitatea oferă programe de studii universitare și post-universitare de toate nivelurile. Criteriile sunt diferite în cazul acreditării, este vorba și despre mobilitate academică, dar și posibilități oferite pentru studenți în cadrul burselor Erasmus, care sunt enorme. De asemenea, universitatea oferă diplome duble pentru studenții universității la șapte programe de licență, în parteneriat cu Universitatea din București, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea din Suceava.

Membrii comisiei ARACIS au inițiat procesul de evaluare externă a Universității de Stat din Moldova în perioada 29-31 mai. La începutul anului de studii 2022-2023, la USM învățau peste 11 mii de studenți. La admitere în acest de studii s-au înscris peste 4600 de candidați.

#acreditare #Igor Șarov #USM

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.