Readucerea Aeroportului Internațional Chișinău în gestiunea statului este un pas total greșit și va avea consecințe economice dezastruoase pentru țară. Despre asta a declarat președintele Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, într-o intervenție video pe rețelele de socializare. El a explicat că decizia din 2013 a Guvernului Filat, de a concesiona acest obiect de infrastructură, a fost corectă dintre cele votate inclusiv de Maia Sandu.

Ilan Șor a explicat că, peste tot în lume, aeroporturile sunt gestionate de investitori privați, deoarece statul este un administrator prost. Asta s-a văzut imediat după ce Aeroportul din Chișinău a fost dat în concesiune.

„Într-adevăr, a fost făcut un volum de muncă enorm – reconstrucția terminalului, modernizarea totală a unei piste, a fost revizuit integral proiectul și începută modernizarea parțială a pistei de bază. Lucrările au fost executate de către un mare concern de construcții – Strabag și, într-adevăr, aeroportul s-a schimbat. Într-adevăr, mulți cetățeni ai țării noastre, chiar și cei care nu mă agreează, recunoșteau că aeroportul a devenit mândria republicii noastre. Cetățenii străini, care vizitau Chișinăul, spuneau, de multe ori, că nu s-au așteptat să vadă la Chișinău un aeroport atât de frumos”, a menționat Ilan Șor.

El a dezvăluit și viziunea investitorilor asupra dezvoltării aeroportului în următorii ani.

„Da, au existat planuri grandioase. A fost în plan și construcția celui de-al doilea terminal – 60 de mii de metri pătrați. Existau și planuri de a construi un terminal de mărfuri. Scopul principal era însă de a transforma Aeroportul Internațional Chișinău într-un hub între Est și Vest, după modelul celui de la Istanbul. Este cu adevărat un proiect de infrastructură foarte mare și interesant pentru Republica Moldova, care ar fi oferit zeci de mii de locuri de muncă, zeci sau poate sute de milioane de dolari în bugetul de stat și multe altele. Noi intenționam chiar să lansăm cursa Chișinău – New York. Eu, în calitate de președinte al consiliului de directori al aeroportului, am avut, în 2015, o întrevedere cu ambasadorul SUA pe acest subiect”, a specificat Ilan Șor.

El a subliniat însă că toate aceste perspective au fost ruinate începând cu anul 2019, când s-a schimbat guvernarea. De atunci, au început presiunile asupra investitorilor și hărțuirea administrației aeroportului, ceea ce, pe lângă ratarea de către stat a profiturilor economice, a speriat investitorii și va aduce probleme inclusiv pentru clienții serviciilor de transport aerian, a explicat Ilan Șor.

De asemenea, el a povestit despre delapidările de la Air Moldova și modul în care compania a fost privatizată.

„În calitate de președinte al consiliului de directori al Aeroportului, participam la diferite ședințe și, într-adevăr, de multe ori am insistat asupra privatizării Air Moldova, deoarece Air Moldova avea la acel moment datorii de un miliard de lei, de fapt, bani furați de la companie de către Scorpan și Sula. Eu atenționam că, dacă nu va fi privatizată, Air Moldova se va prăbuși, într-o zi, căci situația financiară se înrăutățea încontinuu, datoriile creșteau și ei solicitau în permanență ajutor din partea Ministerului Transporturilor”, a notat Ilan Șor.

#Aeroportul International Chisinau #gestiunea statului #Ilan Șor

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.