Liderul Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, susține că, dacă locuitorii din Bălți vor vota pentru candidatul formațiunii sale pentru funcția de primar, acest oraș va deveni a doua capitală a Republicii Moldova, așa cum este Sankt Petersburg în Rusia. Într-un live pe pagina sa de Facebook, el i-a asigurat că, în cazul în care Marina Tauber va câștiga, orașul lor va începe o nouă eră, cea a dezvoltării și progresului.

Potrivit lui Ilan Șor, decizia de a o înainta pe Marina Tauber pentru această funcție a fost luată după o cercetare atentă a situației și după mai multe ezitări. Asta deoarece, spune politicianul, pentru el și echipa lui fiecare angajament și promisiune contează enorm și a avut nevoie de timp ca să se asigure că se vor putea ține de cuvânt.

„Credeți-mă, pentru mine aceasta nu a fost o decizie ușoară, să înaintăm propriul candidat, și nu unul oarecare, ci pe Marina Tauber, unul dintre liderii echipei noastre, un om foarte responsabil și de încredere. Știu că, atunci când ea va ajunge primar, toate responsabilitățile ei vor deveni și responsabilitățile mele, iar în fiecare dimineață, când mă voi trezi, aceasta va fi încă una dintre problemele mele. De aceea, am analizat foarte atent, înainte să iau această decizie”, a declarat Ilan Șor.

Potrivit lui, colega sa este o fire competentă și energică și poate munci 24 de ore din 24, prin urmare, are deplină încredere că-și va îndeplini exemplar misiunea în funcția de primar.

„Prieteni, noi ne dorim cu adevărat să facem din Bălți o adevărată capitală a nordului: cu propriul său aeroport, cu o infrastructură de invidiat, cu transport normal și calitativ, cu programe sociale, cu grădinițe și școli moderne ș.a.m.d. Eu vreau să fac asta. Există în limba engleză așa un termen „challenge”. Păi iată, acesta este un „challenge” pentru mine, o adevărată provocare. O provocare a fost și atunci când am devenit administrator al Aeroportului Internațional Chișinău și știți că m-am descurcat destul de bine. O altă provocare a fost funcția de primar de Orhei, apoi cea de lider de partid etc. Prin urmare, aceasta este o nouă provocare și eu vreau să le demonstrez tuturor că îi pot face față”, a spus Ilan Șor.

Întrebat de unde va lua bani pentru așa proiecte grandioase precum Aeroportul Internațional Bălți sau parcul de distracții NordLand, el a explicat că aceste proiecte vor fi realizate din fonduri extrabugetare, adică din investiții și sponsorizări. Mai mult, a menționat că a discutat deja și chiar a ajuns la o înțelegere cu potențiali investitori care ar fi acceptat să aloce bani pentru aceste proiecte.

Pe de altă parte, el a garantat că, în momentul în care echipa lui va prelua conducerea administrației municipale, orașul va începe să producă bani, iar în scurt timp bugetul va crește de cel puțin patru ori. Ilan Șor a amintit în context că aceeași provocare a avut-o și la Orhei și că a demonstrat, într-un timp foarte scurt, tot nu a aruncat vorbe în vânt.

Întrebat ce se va întâmpla cu actualii funcționari publici și dacă vor fi sau nu concediați, Ilan Șor a adus din nou exemplul Orheiului, unde majoritatea angajaților din sistem și-au păstrat funcțiile, dar au trebuit să îndeplinească o condiție de bază – din acea zi, să muncească exclusiv în interesul cetățenilor.

„Cei care lucrează bine, nu vor fi niciodată concediați, cei care lucrează rău vor fi. Cei care își fac treaba vor primi premii, majorări de salarii. Dacă vreți, interesați-vă cum am procedat la Orhei. Acolo 80 la sută din angajații Primăriei au rămas în funcții. Eu le-am spus atunci așa: „Prieteni, timpurile s-au schimbat. De acum încolo, vom lucra pentru oameni, pentru oraș, vom munci pe rupte”. Într-adevăr, unora nu le-a plăcut, nu toți cei care erau gata să muncească până la miezul nopții și să depună eforturi. Dar cei care au acceptat au fost răsplătiți după merit”, a mai spus liderul Partidului „ȘOR”.

Alegerile locale noi din Bălți vor avea loc în 21 noiembrie. Candidatul Partidului „ȘOR, Marina Tauber, va figura pe poziția a 9-a în buletinele de vot.

#Balti #Ilan Șor #Marina Tauber #Partidul Șor

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare