Partidul „ȘOR” insistă pe ideea construcției în Republica Moldova a centralelor nucleare modulare mici, tehnologie care ar permite producerea energiei energetice ieftine. Anunțul a fost făcut de liderul Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, într-o postare pe Facebook și vine în contextul în care SUA au anunțat că vor finanța cu 14 milioane de dolari studiile de proiectare și inginerie pentru construcția unei asemenea centrale în România. Ilan Șor a declarat că va propune, la următoare ședință a Parlamentului, un proiect de lege care prevede constituirea unui grup de lucru care să analizeze posibilitatea construcției centralelor nucleare modulare mici pe teritoriul Republicii Moldova.

„Ideea construcției centralelor modulare mici, pe care insist deja de mai bine de jumătate de an, prinde deja contur în România. SUA oferă 14 milioane de dolari pentru ca în țara vecină să fie construite primele centrale cu mini-reactor din Europa. Despre implementarea acestui tip de tehnologie vorbesc de la începutul acestui an și am insistat de multe ori până acum ca acest subiect să fie pus măcar în discuție de către autorități. Însă fără succes. Iar în timp ce aroganții și incompetenții din Guvernul de la Chișinău nici măcar nu vor să vorbească despre asta, în România lucrurile se mișcă cu o viteză uluitoare. De ce România poate, iar noi nu”, a scris Ilan Șor.

Potrivit lui Șor, în curând, la câteva sute de kilometri de Republica Moldova, la Doicești, în județul Dâmbovița, va apărea o astfel de centrală, unde va fi implementată o tehnologia inovatoare și sigură, care permite furnizarea de energie curată și ieftină. Potrivit lui, asigurarea independenței energetice, mai ales în condițiile zilei de astăzi, trebuie să devină o prioritate națională pentru Republica Moldova.

„Unul dintre principalele motive care stau la baza scumpirilor pentru toate produsele îl reprezintă prețurile la energie și gaz, care au atins un nivel record din cauza incompetenței guvernării PAS. Ne așteaptă iarnă grea. Și nu știm dacă va fi prima iarnă de acest fel în următoarele decenii. Ideea pe care o propun va permite reducerea de câteva ori a prețului pentru energie electrică, iar unele categorii de populație, cum sunt și pensionarii, ar putea fi scutite, în general, de plata curentului electric. Pentru a asigura tot necesarul de consum intern, avem nevoie de trei astfel de centrale, care ar produce nu doar electricitate ieftină, ci ne-ar permite să scăpăm de eterna problemă a alimentării cu gaze naturale, deoarece am putea trece la sisteme de încălzire pe bază de curent, ceea ce este mult mai sigur și mai comod. În loc să dansăm hore în Parlament, mai bine ne-am apuca să facem ceva concret pentru oameni, să le oferim ceva palpabil, nu iluzii și fantezii. Poate e timpul să unim atomii mai întâi, în loc să dansăm și să ne îmbătăm cu apă rece. Nu mai putem depinde de alții. Trebuie singuri să ne asigurăm independența energetică și economică”, a mai scris Ilan Șor pe Facebook.

#centrala nucleară #Ilan Șor #parlament

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.