Miile de buncăre din Cehia devin noua atracție pentru turiști și pentru investitori. Unii vor să le cumpere pentru crea restaurante, alții fac hotele în ele, iar pasionații de istorie organizează diferite tipuri evenimente.

Printre avantaje se numără lipsa vecinilor deranjanți, construcții stabile și natura care le înconjoară, potrivit unui proiect comun realizat de Digi24 și Deutsche Welle. Un buncăr costă cel puțin 8000 de euro cu tot cu teren, iar Cehia are două linii de apărare cu asemenea construcții de-a lungul hotarelor.

Vaclav Hora, primarul din Vrskman spune că vrea să cumpere un buncăr pentru a amenaja un loc de vânzare a băuturilor răcoritoare pentru bicicliștii care se deplasează prin zonă. În același timp, antreprenorul ceh Richard Matouš a decis să cumpere un adăpost pentru a-l transforma în hotel și a realizat astfel un vis al copilăriei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Tuturor băieților le place să construiască buncăre, dar eu am continuat s-o fac și după ce am crescut. Când am aflat, acum șase sau șapte ani, că pot cumpăra buncăre adevărate, am știut că trebuie s-o fac”, relatează el.

Video: Digi24/Deutsche Welle

În hotelul-buncăr oamenii au acces la încălzire, energie electrică, dar și internet. Așadar, comoditatea și siguranța i-ar putea atrage pe turiști să se oprească într-un adăpost construit în perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

#buncar #buncăr de vânzare #Cehia #hotel #hotel în buncăr

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.