Consiliul local al Primăriei Truşeni a iniţiat procedura de revocare din funcţie a primăriţei Stela Munteanu, aflată în arest la domiciliu pentru presupuse acţiuni de corupţie. Pentru revocarea Stelei Munteanu au votat 17 din cei 23 de consilieri din Truşeni. Consilierii care nu au votat au lipsit de la şedinţă, scrie anticoruptie.md.

Decizia Consiliului local Truşeni urmează să fie transmisă la Comisia Electorală Centrală care va decide data desfăşurării referendumului local pentru revocarea Stelei Munteanu.

Aleşii locali din Truşeni şi-au motivat decizia prin dosarul penal intentat pe numele primăriţeii. Consilierii au mai acuzat-o pe Stela Munteanu şi de sabotarea deciziilor privind reconstrucţia apeductului şi a sistemului de canalizare în Truşeni.

Stela Munteanu se află de aproape două săptămâni în arest la domiciliu, fiind învinuită de corupţie şi trafic de influenţă.

Primăriţa de Truşeni, arhitectul-şef, fostul şef al întreprinderii municipale şi un agent economic au fost reţinuţi şi escortaţi, la mijloc de septembrie, la Centrul Național Anticorupție (CNA) pentru audieri. Ofiţerii CNA şi procurorii au identificat mai multe cazuri în care bănuiţii ar fi estorcat mijloace financiare de la agenţi economici şi persoane fizice în schimbul eliberării certificatelor de urbanism pentru construcţie şi a altor documente pentru legalizarea unor imobile sau terenuri. Sumele pretinse de grupul de funcţionari variau între 500 şi 1.000 de euro.

Stela Munteanu este al treilea primar de Truşeni cu dosar penal intentat pentru acţiuni de corupţie şi scheme cu terenuri. Dosarele intentate pe numele predecesorilor săi nu au avut finalitate.

Stela Munteanu a fost aleasă la conducerea Primăriei Truşeni la alegerile din toamna anului 2019, fiind candidata Partidului Unităţii Naţionale (PUN).

#consilieri #primarita #Truseni

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.

Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, transmite Mediafax.

Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.

43.80% Foto – 2227 MW

19.13% Hidrocarburi – 973 MW

13.49% Cărbune – 686 MW

13.31% Eolian – 677 MW

8.44% Hidro – 429 MW

1.04% Biomasa – 53 MW

0.79% Instalații de stocare – 40 MW

0.00% Nuclear – 0 MW

Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Ce s-a întâlmplat în 2003

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.

În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.

În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.

Principalele repere ale acelui episod au fost:

la 23 august 2003, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, deoarece nivelul Dunării la Cernavodă nu mai permitea captarea normală a apei de răcire;
la 24 august 2003, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate istoric;
la stația hidrometrică Cernavodă, nivelul a ajuns la −187 cm, iar debitul local era de aproximativ 200 m³/s, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei prin sistemul normal al centralei;
reactorul a fost repornit la 16 septembrie 2003, după revenirea nivelului apei.

În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.