Primarul comunei Truşeni, Stela Munteanu, dar și fostul şef al întreprinderii municipale își vor petrece următoarele 30 de zile în arest la domiciliu.

Anunțul a fost făcut de reprezentanții Centrului Național Anticorupție.

„Curtea de Apel Chișinău i-a plasat în arest la domiciliu, pentru 30 de zile, pe cei doi învinuiți în dosarul „primaria Trușeni””, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al CNA, Angela Starinschi.

Anterior, Curtea de Apel Chişinău a decis să schimbe măsura preventivă din arest în arest la domiciliu pentru 30 de zile în privinţa arhitectului-şef, figurant în dosarul de corupţie la Primăria Truşeni.

Amintim că, în data de 14 septembrie, CNA a reținut primarul comunei Truşeni, arhitectul-şef, fostul şef al întreprinderii municipale a primăriei şi un agent economic, cercetaţi în cadrul mai multor dosare de corupţie.

Aceştia au intrat în vizorul CNA, după ce a fost documentat un caz de pretindere de mită din partea funcţionarilor primăriei pentru eliberarea unor acte permisive pentru legalizarea unui imobil.

Totodată, în cadrul investigaţiilor şi acţiunilor de urmărire penală, a fost documentată şi tentativa de preluare abuzivă a unor proprietăţi, care aparţineau unei locuitoare, în vârstă de 73 de ani, a comunei Truşeni.

Magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana au decis ulterior că primarul comunei Truşeni, Stela Munteanu, arhitectul-şef de la Primărie, dar și fostul şef al întreprinderii municipale, își vor petrece următoarele 30 de zile în arest.

Decizia magistraților a fost anunțată în jurul orei 17:30, iar toți cei trei au refuzat să discute cu presa.

#corupere #dosar #Truseni

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.