S-au împlinit 50 de ani de la prima misiune în care NASA a trimis pe Lună un rover. Apollo 15 a devenit a patra misiune în care oamenii au aterizat pe Lună. Lansarea a avut loc pe 26 iulie 1971, iar aselenizarea patru zile mai târziu, scrie Digi24.

NASA a numit misiunea cel mai de succes zbor cu echipaj uman realizat vreodată. Comandantul David Scott și pilotul Modulului Lunar James Irwin au petrecut trei zile pe Lună și un total de 18 ore în afara navei spațiale lunare.

Scott şi Irwin au fost primii care au condus un rover pe suprafaţa Lunii.

Când s-a aflat în fruntea misiunii, în 1971, Scott era deja veteran în călătoriile spaţiale, participând la misiunile Gemini 8 din 1966, alături de Neil Armstrong, iar apoi la Apollo 9, în 1969. După ce s-a alăturat NASA în 1963, Scott a totalizat un timp petrecut în spaţiu de 546 de ore şi 54 de minute. În urma încheierii activităţii de astronaut, Scott a fost director al Dryden Flight Research Center, cu sediul în Edwards, California, din cadrul NASA. În prezent, este colonel în rezervă în cadrul Forţelor Aeriene SUA.

Pentru James Irwin a fost singura călătorie în spaţiu. Irwin, colonel în rezervă, în Forţele Aeriene SUA, s-a alăturat NASA în 1966. A părăsit agenţia spaţială după zborul Apollo 15, realizat în 1972, pentru a deveni pastor, înfiinţând o organizaţie religioasă denumită High Flight Foundation, cu sediul în Colorado Springs. Irwin a decedat în 1991, în urma unui infarct.

Din misiune a făcut parte și pilotul modulului de comandă Apollo 15, Alfred Worden. Worden, care fusese pilot de încercare, a fost selectat ca astronaut de NASA în 1966. A pilotat modulul de comandă Endeavour din cadrul misiunii Apollo 15, în timp ce Scott şi Irwin se aflau pe suprafaţa selenară.

#misiune pe luna #NASA #rover

Debitul Dunării la intrarea în România va rămâne în jurul valorii de 1.400 de metri cubi pe secundă până la 17 august, mult sub media obișnuită pentru această perioadă. Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor din România, o creștere mai importantă a debitului ar putea apărea abia după 24–26 august, scrie Mediafax.ro.

La Baziaș, punctul în care Dunărea intră în România, debitul este de aproximativ 1.400 mc/s, în condițiile în care media pentru luna august este de circa 3.900 mc/s. Astfel, fluviul transportă în prezent doar aproximativ 36% din cantitatea de apă obișnuită pentru această perioadă.

Nici în aval de Porțile de Fier nu sunt prognozate modificări semnificative. Pe sectorul Turnu Măgurele–Tulcea, debitele ar putea rămâne relativ constante, cu o ușoară scădere la începutul intervalului.

Ploile din Europa Centrală nu sunt suficiente

Deși precipitațiile recente au dus la creșterea debitului Dunării în partea superioară a fluviului, efectul acestora nu se resimte deocamdată la intrarea în România.

Unul dintre motive este scăderea debitului râului Sava, unul dintre principalii afluenți ai Dunării. Aportul mai redus al Savei limitează creșterea debitului fluviului în aval.

Hidrologii precizează că pentru o îmbunătățire semnificativă a situației ar fi necesare ploi abundente timp de două-trei zile, pe suprafețe extinse din bazinul Dunării, inclusiv în zona Savei.

Dunărea ar putea crește după 24 august

Potrivit prognozelor actuale, debitul Dunării ar putea începe să crească în ultima săptămână a lunii august. După 24–26 august, fluviul ar putea ieși din zona valorilor extrem de scăzute înregistrate în prezent.

Hidrologii monitorizează și situația de la Cernavodă, unde nivelul Dunării poate fi influențat de lucrările din zona brațului Bala.

Specialiștii avertizează, totodată, că perioadele cu debite foarte mici ar putea deveni mai frecvente în următorii ani. Analizele indică faptul că schimbările climatice ar putea reduce debitul mediu anual al Dunării la intrarea în România și ar putea crește durata perioadelor în care acesta scade sub 2.500 sau chiar 2.000 de metri cubi pe secundă.