Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) nu a reuşit la reuniunea miniştrilor de externe ai statelor membre desfăşurată vineri la Lodz (Polonia) să ajungă la o declaraţie sau la un acord care să reflecte condamnarea Rusiei pentru agresiunea contra Ucrainei, impas ce ridică semne de întrebare asupra viitorului acestei organizaţii, scrie Agerpres.

În pofida condamnării generale a Rusiei pentru lansarea acestui război, reprezentanţii statelor OSCE nu au găsit modalităţile de a pune în practică cele două propuneri supuse dezbaterii, respectiv cererea Ucrainei ca Rusia să fie exclusă din această organizaţie pentru a debloca luarea deciziilor prin consens şi crearea unui tribunal special pentru judecarea crimelor de război comise în Ucraina.

În ce priveşte prima propunere, statutul OSCE pur şi simplu nu prevede posibilitatea ca un stat membru să poată fi exclus, întrucât spiritul acestei organizaţii este de a menţine deschisă o linie de dialog internaţional în orice situaţie.

Cât despre crearea unui tribunal special însărcinat cu documentarea, judecarea şi condamnarea autorilor crimelor de război în Ucraina, aceasta este o propunere care – aşa cum a admis şi şeful diplomaţiei europene Josep Borrell – necesită mai întâi o dezbatere în cadrul UE şi ulterior de asemenea în cadrul ONU.

Ministrul de externe nord-macedonean, Bujar Osmani, a cărui ţară va prelua de la Polonia preşedinţia în exerciţiu a OSCE, a recunoscut că ”nu există bază legală pentru excluderea vreunui membru şi ar fi nevoie de un consens pentru schimbarea regulii care impune consensul”.

„Trebuie să găsim soluţii care să permită menţinerea organizaţiei în activitate”, a concluzionat la finalul reuniunii ministrul polonez de externe Zbigniew Rau. ”Ideea fundamentală a funcţionării organizaţiei a fost încălcată însăşi de agresiunea rusă contra Ucrainei”, a adăugat preşedintele în exerciţiu al OSCE.

După lansarea acestei agresiuni, Rusia a blocat reînnoirea misiunii permanente a OSCE în Ucraina, blocând de asemenea adoptarea bugetului şi nominalizarea organelor executive ale organizaţiei, pentru a ”instala haosul şi paralizia” în funcţionarea ei, a mai remarcat şeful diplomaţiei poloneze.

#OSCE #războiul din Ucraina #Rusia

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.