Pe parcursul a 10 ani, Procuratura Generală (PG) a inițiat 55 de cauze penale pentru extragerea și modul de exploatare necorespunzător a substanțelor minerale utile, care au dus la efecte negative asupra mediului. Datele au fost prezentate astăzi de către reprezentanții Procuraturii, în cadrul ședinței Comisiei parlamentare de anchetă privind modul de exploatare a substanțelor minerale utile și determinarea impactului asupra mediului.

La ședință s-a discutat despre subiecte ce țin de activitatea de extracție a zăcămintelor minerale pe teritoriul a trei cariere din Republica Moldova. Este vorba despre S.A. „Cariera Micăuți”, Cariera de Granit şi Pietriş din Soroca, precum și cariera de piatră „Ivanos” din Orhei.

Membrii Comisiei au fost informați despre abaterile de la normele legale și problemele pe durata activității carierelor, în special folosirea terenurilor contrar prevederilor funciare. De asemenea, a fost identificată lipsa actelor privind dreptul de utilizare a teritoriului, au fost efectuate extrageri a zăcămintelor pe terenuri agricole fără schimbarea destinației acestora și fără compensarea pierderilor provocate statului.

Președintele Comisiei de anchetă, Ina Coșeru a subliniat necesitatea îmbunătățirii sistemului de management instituțional și de control, menit să contribuie la administrarea rațională a zăcămintelor de substanțe minerale utile.

„Problema continuă de mai mulți ani. Iată de ce, este nevoie să venim cu soluții viabile pentru a aduce la bun sfârșit, inclusiv de a identifica persoanele responsabile de prejudiciul provocat statului, dar și sursa care va acoperi acest prejudiciu”, a spus deputatul.

În calitate de raportori în cadrul ședinței de astăzi, au participat reprezentanți din cadrul Ministerului Mediului, Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale, Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Procuraturii Generale și Inspectoratului General al Poliției.

Precizăm că, în total, în Republica Moldova se regăsesc 171 de cariere.

#cariera #Cariera Micauti #cauze penale #comisie de anchetă #deputati

Prima vizită la Kiev a emisarilor lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, programată pentru 5–6 septembrie, ar putea fi anulată, după ce Witkoff „a început să se teamă” de riscurile deplasării în capitala Ucrainei, potrivit unor surse citate de Kyiv Independent. Casa Albă ar fi cerut Moscovei să nu atace Kievul pe durata vizitei, însă Rusia nu s-a angajat până acum să respecte solicitarea, transmite Digi24.

Witkoff „a început să se teamă”, ceea ce a determinat discuții despre variante alternative.

„Rușii nu vor ca ei să vină aici, la Kiev, iar Witkoff este întotdeauna sensibil la poziția Rusiei”, a afirmat una dintre surse. „Li se spune acolo că este periculos.”

Potrivit mai multor persoane familiarizate cu situația, emisarii intenționau să ajungă cu avionul în capitala Ucrainei. Aceste planuri sunt acum incerte, iar dificultățile logistice ar putea afecta calendarul vizitei.

O sursă declarase anterior pentru Kyiv Independent că Witkoff nu se simțea confortabil să călătorească la Kiev cu trenul, în condițiile în care spațiul aerian de deasupra capitalei rămâne închis.

Informația apare la o zi după ce președintele Volodimir Zelenski a declarat, pe 3 septembrie, că Witkoff și Kushner au confirmat că ar putea vizita Ucraina. Kievul a fost vizat de un val neîntrerupt de atacuri rusești cu drone cu propulsie cu reacție, fiind atacat timp de opt zile consecutiv, până la 3 septembrie.

Rusia a lansat un nou val de drone asupra capitalei în dimineața zilei de 4 septembrie, avariind depozite și provocând un incendiu, cu doar câteva zile înaintea vizitei planificate a emisarilor.

O persoană apropiată administrației Trump a confirmat pentru Kyiv Independent că vizita era programată, dar a precizat că aceasta „ar putea fi totuși anulată”.

Statele Unite ceruseră anterior Ucrainei să nu atace Moscova în timpul vizitei în Rusia a directorului CIA, John Ratcliffe, din 25 august. Potrivit unei persoane familiarizate cu situația, Casa Albă ar fi cerut Kremlinului să nu atace Kievul pe durata vizitei emisarilor americani, însă, până în prezent, „Rusia nu s-a angajat” să respecte această solicitare.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a declarat jurnaliștilor că administrația de la Casa Albă i-a cerut, de asemenea, Ucrainei să suspende atacurile asupra Moscovei în timpul vizitei emisarilor. El nu a precizat dacă Moscova a acceptat să nu atace Kievul cât timp oficialii americani se vor afla acolo.

Aceasta ar fi prima vizită în Ucraina a celor doi emisari americani, care au mers de mai multe ori la Moscova pentru a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin.

„Suntem pregătiți să ne întâlnim cu ei în Ucraina”, a declarat Zelenski. „Este foarte important. Este important ca Statele Unite să rămână implicate activ.”

Washingtonul nu a făcut niciun comentariu cu privire la planurile lui Witkoff și Kushner de a vizita Ucraina.

Witkoff și Kushner ar fi trebuit să efectueze primele lor vizite în Ucraina la începutul lunii august, însă deplasarea a fost amânată, presupusul motiv fiind că președintele american Donald Trump a vrut ca diplomații să rămână în apropierea sa din cauza impasului nerezolvat cu Iranul.