În anul 2024, exporturile de fructe din Republica Moldova au înregistrat un maxim istoric de 282,4 milioane de dolari, depășind toate cifrele anterioare. Paradoxal, această creștere nu s-a datorat cantităților mari exportate, ci prețurilor ridicate și diversificării structurii și piețelor de export, potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță.

„În 2024 s-au întâmplat două lucruri bune: nu mai avem un singur fruct care să domine exporturile și nu mai avem o singură țară care să domine piața de desfacere. Structura exporturilor este echilibrată, la fel ca și rețeaua de distribuție”, a explicat Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Potrivit BANI.MD, anul trecut, producția de fructe, precum ar fi nuci și pomușoare a fost doar de 621.000 de tone – cea mai mică din ultimii opt ani. Cu toate acestea, exportul de fructe proaspete, uscate, înghețate sau prelucrate a generat în total 425,9 milioane de dolari, dintre care 292,4 milioane dolari – fructe și legume proaspete, iar 133,5 milioane de dolari – preparate pe bază de fructe.

„Am exportat mai puțin, dar mai scump”, a declarat Veaceslav Ioniță. Prețul mediu per kilogram de fruct exportat în 2024 a fost de 1,01 USD, față de 0,76 USD în 2022.

Astfel, până în 2015, nucile dominau exporturile de fructe (52% din total). În 2024, acestea au coborât la 15%, fiind devansate de mere (27%), struguri (21,6%) și prune (16%). Alte produse valoroase exportate: fructe uscate, pomușoare, caise, pere, cireșe și vișine.

Cele mai bune prețuri s-au obținut pentru: nuci – 4,61 USD/kg; fructe uscate/înghețate – 1,82 USD/kg; pomușoare – 1,76 USD/kg; cireșe – 1,35 USD/kg; struguri – 1,17 USD/kg. Cel mai mare salt l-au avut prunele, al căror preț de export a crescut cu peste 45% față de anul precedent.

De asemenea, sursa citată menționează că pentru prima dată, România a devenit principala piață de export a fructelor moldovenești, cu o pondere de 23,5%, urmată îndeaproape de Federația Rusă (22,9%), Germania (8,8%), Polonia (8,1%), Belarus (5,4%), Olanda, Franța, Ucraina și Elveția. În total, Moldova a exportat fructe în peste 60 de țări.

„Este efectul embargoului din 2014 și al războiului din Ucraina. Aceste crize au forțat Moldova să-și diversifice atât fructele, cât și piețele. Iar rezultatele sunt evidente”, a adăugat economistul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru prima jumătate a anului 2025, expertul prognozează o scădere a exporturilor, ca urmare a recoltei slabe din 2024. Totuși, datorită prețurilor avantajoase, modernizării livezilor, ambalajelor atractive și extinderii rețelei de export, sectorul fructelor rămâne unul dintre cele mai promițătoare din economia Republicii Moldova.

„Moldova are un potențial de export de fructe care poate fi cel puțin dublat, dacă politicile de susținere vor fi coerente și orientate spre modernizare și diversificare”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

#export #fructe #Moldova

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.