În anul 2025, Ilan Șor a alocat peste 100 de milioane de dolari pentru finanțarea proiectelor sale destinate influențării tineretului din țările CSI, inclusiv din Republica Moldova. Acest lucru reiese din documente interne ale „grupului Șor”, care au ajuns în spațiul public în urma unui atac cibernetic de amploare asupra conturilor asociate infrastructurii sale, transmite IPN.

Scurgerea de date a devenit cunoscută în dimineața zilei de 3 septembrie, însă, structurile lui Șor au fost sparte în urmă cu aproximativ o lună – o lună și jumătate.

IPN are în posesie un document care vizează activitatea organizațiilor afiliate fugarului Șor. Conform datelor obținute, suma totală a cheltuielilor pentru proiectele din acest an se ridică la aproximativ 9,8 miliarde de ruble rusești, ceea ce echivalează cu aproape 100 de milioane de dolari. Această sumă este comparabilă cu cheltuielile anuale ale unor ministere din Moldova.

Analiza realizată de jurnaliștii agenției de presă arată că principalele direcții de cheltuieli sunt evenimentele culturale de amploare, programele sociale destinate copiilor și adolescenților, precum și cheltuielile administrative și mediatice în țările CSI. De asemenea, sume considerabile sunt prevăzute și pentru întreținerea personalului, inclusiv pentru birourile din Kârgâzstan și Armenia.

Potrivit sursei citate, printre activitățile organizației autonome non-profit „Evrazia” (aflată sub sancțiuni internaționale și asociată cu Ilan Șor) sunt alocate anual sute de milioane de ruble. Această structură, fondată anul trecut de fosta contabilă a lui Șor, Nelli Parutenco (care se află, de asemenea, sub sancțiuni pentru tentative de destabilizare a situației din țara noastră), a organizat călătorii la Moscova pentru zeci și sute de tineri din țară și a distribuit milioane de ruble sub formă de granturi.

Cronologia proiectelor coincide în mare măsură cu calendarul politic al Republicii Moldova. Evenimentele culturale și sociale de amploare au drept scop crearea imaginii unui „binefăcător generos”, în timp ce cheltuielile pentru media indică un accent strategic pe susținerea informațională și influențarea opiniei publice.

Anterior, IPN și publicații internaționale de investigație au relatat despre schemele de finanțare a proiectelor lui Șor prin intermediul băncilor de stat rusești și al structurilor offshore, inclusiv prin utilizarea criptomonedelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Politicienii de la Chișinău, afiliați lui Șor, dar și însuși Ilan Șor, nu au comentat public, deocamdată, scurgerea de informații și atacurile cibernetice deamploare.

#alocare #bani #Ilan Șor #proiecte

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.