În 2026, în Republica Moldova au fost înregistrate cele mai multe cazuri de survolare a spațiului aerian, a anunțat președintele Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit speakerului, Moscova încearcă să intimideze nu doar Ucraina, ci și statele din regiune, iar motivul ar fi alegerile din Federația Rusă.

”Nu exclud că este legat și de calendarul electoral din Rusia. Partidul lui Putin în Rusia nu stă bine nici în măsurătorile lor măsluite măcar. Doar în cele măsluite arată perfect. Nici Putin nu mai stă deja bine în încrederea populației”, a explicat Grosu.

În opinia lui Igor Grosu, Kremlinul încearcă să compenseze problemele de imagine și scăderea încrederii populației prin continuarea războiului și prin intimidarea Ucrainei și a statelor din regiune.

„Îi mână pe oameni ca la abator în linia frontului, încearcă să intimideze Ucraina și, în cazul ăsta, evident, și colateral, suntem vizați și noi”, a afirmat președintele Parlamentului.

Grosu a subliniat că Republica Moldova este vizată inclusiv din cauza poziției sale ferme față de războiul din Ucraina și a sprijinului acordat Kievului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O dronă neidentificată din direcția Ucraina, a survolat în această dimineață, sudul Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut de reprezentații Ministerului Apărării. Autoritățile precizează că survolarea neautorizată a avut loc în urma atacurilor aeriene din această noapte ale Federației Ruse asupra Ucrainei.

O dronă a survolat, în această dimineață, sudul Republicii Moldova

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.