Moscova nu vede obstacole în ceea ce privește predarea și învățarea limbii ruse în Republica Moldova, în pofida cursului pro-european al actualei guvernări. Declarația aparține reprezentantului Ministerului Afacerilor Externe din Federația Rusă pentru drepturile omului, democrația și statul de drept, vicedirector al Departamentului pentru Cooperare umanitară și drepturile omului, Grigori Lukianțev, scrie RIA Novosti.

Oficialul rus mai afirmă că, în prezent „nu vede motiv de coreție a politicii lingvistice din Republica Moldova”, chiar dacă la Chișinău s-a instaurat o nouă guvernare pro-europeană.

„În principiu, așa cum ni se pare, în cazul unei schimbări evolutive a puterii într-un stat, acest fapt nu trebuie să aibă drept consecință o schimbare tectonică cardinală în fundamentele și viața socială a statului. De aceea, sincer vorbind, la moment, nu vedem motive pentru corecția politicii lingvistice în Moldova. Limba rusă rămâne foarte răspândită și utilizată în Moldova, 15% din populație o consideră limbă maternă și o vorbește. Aproape jumătate din populația Chișinăului o posedă. La general, aproximativ 80% din populația Moldovei înțelege și vorbește limba rusă”, consideră Lukianțev.

Grigori Lukianțev mai susține că, obligațiile Moldovei de a crea condiții pentru studiul și utilizarea corespunzătoare a limbii ruse sunt consacrate în Tratatul de prietenie și cooperare dintre Federația Rusă și Republica Moldova din 19 noiembrie 2001.

„Ar trebui să se țină seama de faptul că, în principiu, locuitorii Moldovei sunt interesați să păstreze limba rusă și să o cunoască. Acest lucru este de o mare importanță pentru menținerea stabilității sociale în societate, păstrarea bazelor economice ale statului, deoarece competența în limba rusă este în multe privințe o garanție a succesului în sfera economică și socială. Adică, limba rusă este necesară de către cetățenii Moldovei pentru a menține și dezvolta legăturile economice și comerciale în spațiul CSI, întrucât este, în general, nu numai Federația Rusă, ci și alte state membre CSI și fostul republicile URSS. Prin urmare, în general, cunoașterea și păstrarea limbii ruse este una dintre garanțiile dezvoltării consecvente a relațiilor comerciale și economice cu Federația Rusă, precum și cu alte state ale spațiului post-sovietic”, mai subliniază diplomatul.

Precizăm că, mâine, Republica Moldova va sărbători Ziua Limbii Române.

#limba romana #limba rusa #Moldova #moscova

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat miercuri, 16 septembrie, propuneri foarte așteptate pentru protejarea copiilor și adolescenților online, confirmând că vrea să interzică rețelele sociale celor sub 13 ani și să le permită să aibă doar ”mini-conturi” între 13 și 15 ani, transmite Agerpres.ro.

„Am convocat un panel special de experți. Am discutat cu tineri. Ne-am uitat la ce au făcut Australia și alții care au făcut pași înainte. Acum este timpul ca Europa să acționeze. Mâine (noi – n.r.) vom propune Actul pentru copii. Vom avea o abordare graduală și diferențiată. Fiecare vârstă are propriile sensibilități. De aceea fiecare are nevoie de propriul nivel de protecție special conceput.

Fără cont personal sub vârsta de 15 ani. Fără social media sub vârsta de 13 ani. Asta înseamnă numai mini-conturi între 13 și 15 ani, realizate și supervizate de părinți, cu caracteristici limitate și restricții de timp”, a spus Ursula von der Leyen în plenul PE, în discursul său privind Starea Uniunii.

De asemenea, între 15 și 18 ani un design sigur va fi o obligație pentru platforme.

„Sunt conștientă că mulți percep puterea marilor giganți tehnologici drept copleșitoare. Și imposibil de clintit. Nu sunt de acord. Nu trebuie să acceptăm caracteristici care creează dependență. Nu trebuie să acceptăm atragerea copiiilor spre conținut și mai extrem. Nu trebuie să acceptăm ca fetele să aibă fotografiile folosite pentru imagini sexuale generate de Inteligența Artificială”, a mai adăugat Von der Leyen.

Ea a precizat că ”povara dovezii” va fi plasată în sarcina companiilor big tech.

„Platformele vor trebui să dovedească că sunt sigure. Pentru că nu este vorba despre accesul minorilor noștri la social media, ci despre când și cum permitem social media să acceseze minorii. Europa are puterea de a acționa. Noi ne vom decide regulile, nu marile companii tehnologice”, a mai afirmat ea.