Moscova nu vede obstacole în ceea ce privește predarea și învățarea limbii ruse în Republica Moldova, în pofida cursului pro-european al actualei guvernări. Declarația aparține reprezentantului Ministerului Afacerilor Externe din Federația Rusă pentru drepturile omului, democrația și statul de drept, vicedirector al Departamentului pentru Cooperare umanitară și drepturile omului, Grigori Lukianțev, scrie RIA Novosti.

Oficialul rus mai afirmă că, în prezent „nu vede motiv de coreție a politicii lingvistice din Republica Moldova”, chiar dacă la Chișinău s-a instaurat o nouă guvernare pro-europeană.

„În principiu, așa cum ni se pare, în cazul unei schimbări evolutive a puterii într-un stat, acest fapt nu trebuie să aibă drept consecință o schimbare tectonică cardinală în fundamentele și viața socială a statului. De aceea, sincer vorbind, la moment, nu vedem motive pentru corecția politicii lingvistice în Moldova. Limba rusă rămâne foarte răspândită și utilizată în Moldova, 15% din populație o consideră limbă maternă și o vorbește. Aproape jumătate din populația Chișinăului o posedă. La general, aproximativ 80% din populația Moldovei înțelege și vorbește limba rusă”, consideră Lukianțev.

Grigori Lukianțev mai susține că, obligațiile Moldovei de a crea condiții pentru studiul și utilizarea corespunzătoare a limbii ruse sunt consacrate în Tratatul de prietenie și cooperare dintre Federația Rusă și Republica Moldova din 19 noiembrie 2001.

„Ar trebui să se țină seama de faptul că, în principiu, locuitorii Moldovei sunt interesați să păstreze limba rusă și să o cunoască. Acest lucru este de o mare importanță pentru menținerea stabilității sociale în societate, păstrarea bazelor economice ale statului, deoarece competența în limba rusă este în multe privințe o garanție a succesului în sfera economică și socială. Adică, limba rusă este necesară de către cetățenii Moldovei pentru a menține și dezvolta legăturile economice și comerciale în spațiul CSI, întrucât este, în general, nu numai Federația Rusă, ci și alte state membre CSI și fostul republicile URSS. Prin urmare, în general, cunoașterea și păstrarea limbii ruse este una dintre garanțiile dezvoltării consecvente a relațiilor comerciale și economice cu Federația Rusă, precum și cu alte state ale spațiului post-sovietic”, mai subliniază diplomatul.

Precizăm că, mâine, Republica Moldova va sărbători Ziua Limbii Române.

#limba romana #limba rusa #Moldova #moscova

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china