Rusia „va întări factorul transnistrean”, dacă noul Guvern al Republicii Moldova va alege o linie anti-rusă. Declarația a fost făcută de Leonid Kalașnikov, șeful comisiei Dumei de Stat pentru afaceri CSI, integrare eurasiatică și relații cu compatrioții, luni, 12 iulie curent, într-un comentariu pentru Interfax.ru. „Politica rusă față de Republica Moldova va depinde de Guvernul care a fost ales: dacă acest Guvern respinge Rusia, atunci, desigur, vom acționa în consecință, în special, atunci vom consolida factorul transnistrean”.

Asta chiar dacă, deputatul a recunoscut că „va fi din ce în ce mai dificil, deoarece Transnistria este acum situată între două state pornite războinic unul față de altul”.

Potrivit acestuia, „declarațiile prietenoase ale PAS față de Rusia înainte de alegeri se vor transforma apoi în proeuropenism”, admițând o „revenire la scenariul utilizării forţei împotriva Transnistriei, iar ulterior o posibilă unire cu România”, „ceea ce nu vor accepta vorbitorii de limba rusă, cum ar fi găgăuzii”.

„Dacă Sandu (n.r. președinta Republicii Moldova, Maia Sandu) va continua să urmeze o astfel de politică, ascunzând-o cu pricepere sub masca presupusei cooperări cu Rusia, va fi un alt fiasco, care s-a întâmplat deja de mai multe ori cu predecesorii săi și, din păcate, țara nu va ieși din aceasta groapă”, a mai spus Leonid Kalașnikov.

Amintim că, după procesarea a 100% de procese verbale, PAS acumulează 52,80% din voturi (63 de mandate), Blocul electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BeCS) – 27,17% (32 de mandate, dintre care 22 socialiştii şi 10 comuniştii) şi Partidul Şor – 5,74% (6 mandate). Astfel, PAS a câştigat alegerile generale anticipate de duminică şi va avea majoritate în noul Parlament. Până la crearea acestuia și numirea unui Guvern, urmează validarea rezultatelor de către CEC.

#Duma de Stat #Rusia #Transnistria

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.