Din Duma Rusiei, răsună amenințări pentru Maia Sandu. Este vizată Transnistria

Rusia „va întări factorul transnistrean”, dacă noul Guvern al Republicii Moldova va alege o linie anti-rusă. Declarația a fost făcută de Leonid Kalașnikov, șeful comisiei Dumei de Stat pentru afaceri CSI, integrare eurasiatică și relații cu compatrioții, luni, 12 iulie curent, într-un comentariu pentru Interfax.ru. „Politica rusă față de Republica Moldova va depinde de Guvernul care a fost ales: dacă acest Guvern respinge Rusia, atunci, desigur, vom acționa în consecință, în special, atunci vom consolida factorul transnistrean”.

Asta chiar dacă, deputatul a recunoscut că „va fi din ce în ce mai dificil, deoarece Transnistria este acum situată între două state pornite războinic unul față de altul”.

Potrivit acestuia, „declarațiile prietenoase ale PAS față de Rusia înainte de alegeri se vor transforma apoi în proeuropenism”, admițând o „revenire la scenariul utilizării forţei împotriva Transnistriei, iar ulterior o posibilă unire cu România”, „ceea ce nu vor accepta vorbitorii de limba rusă, cum ar fi găgăuzii”.

„Dacă Sandu (n.r. președinta Republicii Moldova, Maia Sandu) va continua să urmeze o astfel de politică, ascunzând-o cu pricepere sub masca presupusei cooperări cu Rusia, va fi un alt fiasco, care s-a întâmplat deja de mai multe ori cu predecesorii săi și, din păcate, țara nu va ieși din aceasta groapă”, a mai spus Leonid Kalașnikov.

Amintim că, după procesarea a 100% de procese verbale, PAS acumulează 52,80% din voturi (63 de mandate), Blocul electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BeCS) – 27,17% (32 de mandate, dintre care 22 socialiştii şi 10 comuniştii) şi Partidul Şor – 5,74% (6 mandate). Astfel, PAS a câştigat alegerile generale anticipate de duminică şi va avea majoritate în noul Parlament. Până la crearea acestuia și numirea unui Guvern, urmează validarea rezultatelor de către CEC.

#Duma de Stat #Transnistria #Rusia

Zâmbește, lumea te iubește!!! Livrare gratuită 24/7Știri - pe Telegram și Facebook. Transmisiuni Live, interviuri și reportaje - pe YouTube.Culori și relaxare - pe Instagram și Tik Tok. Pentru unii, mai deosebiți - avem Twitter.

Lichidatorul companiei Colaj SRL, aflată în procedură de faliment, anunţă scoaterea în vânzare a cinematografului Patria. Imobilul va fi vândut la o licitație cu strigare, care va avea loc pe 13 august 2021. Potrivit anunţului, bunul imobil ce poartă numele celebrului regizor Emil Loteanu, din centrul Capitalei, a fost scos la vânzare cu un preţ de pornire de 80 milioane lei, care coincide cu cel de acum trei ani, scrie Mold-street.

În descriere se menţionează că bunul este compus dintr-o construcţie de cultură şi agrement, cu suprafaţa la sol de 2.542,1 metri pătraţi şi un teren aferent de 0,231 hectare.

Acontul de participare constituie 2% din costul bunului scos la licitaţie, adică 1,6 milioane lei, iar pasul de licitaţie – 10% din preţul iniţial al lotului. Pentru examinarea bunului expus spre vânzare, la locul aflării acestora, biletul costă o mie de lei pentru persoanele fizice şi 5.000 lei pentru persoanele juridice.

Imobilul a fost reparat capital în anul 2013, iar anterior se menţiona că se vinde cu tot utilajul necesar pentru activitatea cinematografului, dar și echipamentul performant din sălile de film.

Clădirea a aparținut anterior omului de afaceri Victor Șelin, la fel ca și alte cinematografe Patria. Tot el a fost proprietarul restaurantului Sănătate, demolat recent. Din 2010 el nu mai este proprietarul acestor clădiri.

Firma care deține cinematograful se află în procedură de insolvabilitate din 2020 și are ca unic asociat compania Societe Founciere et Immobiliere du Sud SA, o societate anonimă din Luxembourg.

Cinematograful „Patria” este una dintre primele clădiri cu destinație publică postbelică. Se află pe locul unde anterior era construită clădirea Adunării Nobilimii basarabene, devenită în 1921 sediul Teatrului Național. A fost proiectată de arhitectul Henrik von Lonsky, se arată într-un rezumat al istoriei edificiului, realizat de arhitecta Nesterova Tamara, de la Institutul Patrimoniului Cultural.

În 1935 Teatrul și-a stopat activitatea pentru reconstrucția capitală a clădirii, proiectul modernizării fiind realizat de arhitectul Ernest Dodeaud din București.

Sursele scrise confirmă că clădirea a intrat în perioada sovietică în stare ruinată, pe locul căreia a fost construit cinematograful „Patria”, conform proiectului arhitectului sovietic Valentin Voițehovschi (1909–1977). Arhitectul povestea studenților săi despre aprecierea înaltă dată planimetriei confortabile a clădirii de către muncitori în timpul construcției. În fișa biografică de la Arhiva UTM, printre lucrările sale profesorul V. Voițehovschi a menționat și „cinematograful «Patria», anul 1951”.

#Patria #cinematograf #Emil Loteanu #licitatie