Subiectul eliminării obligativității vizelor SUA pentru România, Bulgaria, Croația și Cipru se află pe agenda summitului dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, primul după șapte ani, care are loc marți la Bruxelles, au declarat surse diplomatice pentru CaleaEuropeană.ro.

„Există un interes și un mesaj pozitiv de avansa”, au precizat sursele citate, adăugând că România trebuie să îndeplinească toate condițiile pentru a fi inclusă în programul Visa Waiver.

Președintele american Joe Biden și președinții Consiliului European și Comisiei Europene, Charles Michel și Ursula von der Leyen vor decide marți, la summitul UE-SUA, să coopereze privind competiția cu China, schimbările climatice, pandemia și comerțul global.

Ministrul de externe Bogdan Aurescu și secretarul de stat al SUA Antony Blinken au convenit în luna martie să lucreze împreună pentru includerea României în programul Visa Waiver. De asemenea, MAE a anunțat că va fi armonizată și campania de comunicare publică privind includerea României în programul Visa Waiver al Statelor Unite anunțată de Ministerul Afacerilor Externe.

Amintim că președintele Parlamentului European, David Sassoli, a aprobat pe 3 martie recomandarea Comisiei pentru afaceri juridice (JURI) prin care legislativul european va introduce o acțiune la Curtea de Justiție a UE privind chestiunea obligativității vizelor pentru SUA care încă revin unor state membre ale UE, au declarat surse europene pentru sursa citată.

Comisia JURI a discutat la începutul lunii martie chestiunea reciprocității vizelor cu Statele Unite, în condițiile în care cetățenii din patru state membre ale Uniunii Europene (România, Bulgaria, Croația și Cipru) au nevoie de vize pentru a se deplasa în SUA.

Conform regulamentului de procedură al Parlamentului European, președintele instituției introduce o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în numele Parlamentului, în conformitate cu recomandarea comisiei competente pentru chestiuni juridice.

Președintele poate sesiza Parlamentul cu privire la decizia de menținere a acțiunii la începutul următoarei perioade de sesiune. În cazul în care Parlamentul se pronunță cu majoritatea voturilor exprimate împotriva acțiunii, președintele retrage acțiunea.

Într-o rezoluție adoptată în luna octombrie a anului trecut, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația.

Rezoluția, adoptată cu 376 voturi pentru, 269 împotrivă și 43 abțineri, îndeamnă Comisia Europeană să prezinte un act juridic ce prevede suspendarea pentru o perioadă de douăsprezece luni a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA, după cum este stabilit în așa-numitul mecanism de reciprocitate.

Cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români sunt în continuare obligați să dețină viză pentru a intra în SUA, în timp ce toți ceilalți cetățeni ai UE sunt exonerați de această obligație pentru șederile de scurtă durată (maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile), la fel ca si cetățenii americani atunci când vizitează Uniunea Europeană.

În conformitate cu legislația UE, în cazul în care o țară terță nu elimină obligativitatea vizelor în termen de 24 luni de la data notificării oficiale a unei situații de lipsă de reciprocitate, Comisia trebuie să adopte un act juridic de suspendare a exonerării resortisanților săi de obligația de a deține viză pentru o perioadă de 12 luni. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul ar putea formula obiecții cu privire la un astfel de act (articolul 290 alineatul (2) din Tratatul UE).

Situația lipsei reciprocității care afectează Bulgaria, Croația, Cipru și România a fost adusă în discuție în mod oficial la 12 aprilie 2014 (la momentul respectiv, Polonia a fost, de asemenea, afectată, însă cetățenii polonezi pot călători fără viză în SUA de anul trecut), astfel încât termenul limită pentru acțiune din partea Comisiei a expirat la 12 aprilie 2016.

Parlamentul a solicitat deja Comisiei să respecte normele în cadrul unei rezoluții adoptate în plen în martie 2017.

#cetățenie română #vize

Autoritățile din România iau măsuri împotriva șoferilor care parchează pe locurile destinate încărcării vehiculelor electrice, printr-un proiect de lege care introduce amenzi între 865 și 1.081 de lei și 3 puncte de penalizare pentru această contravenție.

Proiectul modifică Codul rutier și introduce staționarea nejustificată pe aceste locuri drept faptă contravențională sancționată din clasa a II-a. Măsura urmează să intre în vigoare doar dacă va fi adoptată de Camera Deputaților și promulgată, transmite presa din România.

Astfel, șoferii care ocupă fără drept locurile destinate încărcării vehiculelor electrice ar putea fi sancționați cu amenzi cuprinse între 865 și 1.081 de lei românești (aproximativ 3.290–4.110 lei moldovenești, la cursul actual) și 3 puncte de penalizare. Sancțiunea este prevăzută în proiectul legislativ, urmând să se aplice doar dacă inițiativa va fi adoptată de Camera Deputaților și va fi promulgată.

Ce spun inițiatorii proiectului

„Fără un mecanism de sancțiune (amendă și puncte de penalizare), investițiile în stații de încărcare pot să fie descurajate, generând inclusiv frustrare în rândul posesorilor de vehicule electrice și încetinind ritmul de adoptare a mobilității sustenabile în România.”

Obiectivul principal este garantarea accesului real la infrastructură, iar în lipsa unei legislații sancționatoare clare, acest lucru nu poate fi realizat.

Prin aceste modificări dorim să susținem creșterea disponibilității reale a stațiilor de încărcare și utilizarea eficientă a acestora, încurajarea dezvoltării infrastructurii de reîncărcare, precum și stabilirea clară a organelor competente să intervină și să aplice sancțiuni într-un temei legal clar, lucru imposibil de în prezent din cauza lipsei unor reglementări specifice”, precizează inițiatorii proiectului în expunerea de motive.

Proiectul de lege introduce în legislația rutieră și definiția „locului destinat încărcării vehiculelor electrice”. Acesta este definit ca un spațiu special amenajat și semnalizat corespunzător, destinat exclusiv staționării vehiculelor electrice pe durata încărcării la o stație autorizată.

Totodată, inițiativa introduce în Codul rutier definiția pentru „vehiculele electrice”, fiind vizate autovehiculele dotate cu un grup propulsor care cuprinde cel puțin un motor electric și care îndeplinesc condițiile tehnice prevăzute de legislație.

Proiectul modifică și regimul sancționator pentru șoferii care ocupă acest loc. Staționarea unui vehicul pe un loc destinat încărcării vehiculelor electrice, cu excepția vehiculelor electrice și hibride plug-in aflate în proces de încărcare, este introdusă între faptele sancționate de Codul rutier.

Peste 13.000 de puncte de încărcare

România are angajamente ferme prin PNRR pentru instalarea a peste 13.000 de puncte de încărcare până în anul 2026. Această lege este menită să asigure că indicatorul de utilizare al acestor stații va fi unul real.

„Operatorii de rețele de încărcare vor fi mai motivați să investească în stații, știind că statul protejează accesul clienților la echipamentele lor, iar creșterea încrederii cetățenilor în infrastructura de încărcare a vehiculelor poate determina inclusiv o creștere a achizițiilor unor astfel de vehicule. Prin aceste măsuri sancționatorii, utilizatorul poate avea o certitudine mai mare că un loc de încărcare liber de aplicație este liber și în realitate, crescând astfel accesul real la infrastructură”, mai arată autorii proiectului de lege.